eStire.ro

Articol actualizat la: 26 November 2018, 15:31

„Gladiolele“ lui Tonitza, evaluate la 130.000 de euro la Casa de Licitaţie Grimberg

„Gladiolele“ lui Tonitza, evaluate la 130.000 de euro la Casa de Licitaţie Grimberg
 

Noua expoziţie şi licitaţie intitulată „Întâlniri cu capodopere“ s-a deschis astăzi, la sediul Casei de Licitaţie şi Galeriei de Artă Grimberg. Cea mai valoroasă lucrare este tabloul „Gladiole“ al lui Nicolae Tonitza, care are cota de piaţă situată între 80.000-130.000 de euro. Pe 10 decembrie, de la 18.30, are loc licitaţia, la Sala ArCub.

Expoziţia şi licitaţia „Întâlnire cu capodopere“, ce cuprinde 142 de lucrări, are două etape: astăzi a avut loc vernisajul expoziţiei  la Galeria de Artă Grimberg, unde tablourile vor rămâne expuse până pe 6 decembrie, iar de pe 7 decembrie vor fi patru zile de expoziţie la ArCub, până pe 10 decembrie, când, de la 18.30, se desfăşoară licitaţia. Lucrările expuse sunt accesibile pentru toate buzunarele, cotele lor pornind de la 500 de euro şi altele de la 75.000 de euro.
„Cotele diferă în funcţie de valoarea plastică a lucrării şi de gradul de căutare al subiectelor respective şi, în primul rând, al pieţei. Piaţa de artă este un organism viu, care se mişcă la fel ca piaţa imobiliară, piaţa de terenuri etc. La ora actuală, pe piaţa românească, lucrările lui Tonitza sunt cele mai bine cotate. Un tablou al său a fost vândut cu suma de 290.000 de euro. Grigorescu, de asemenea, s-a vândut cu 300.000 de euro. Se bat cam în aceeaşi zonă“, a spus Ştefan Grimberg, fondatorul Casei de Licitaţie şi Galeriei de Artă Grimberg.
 
 
Tonitza şi Grigorescu, cel mai bine cotaţi 
 
„După aprecierile noastre şi după un studiu de piaţă făcut după 1989, am ajuns la concluzia că e cea mai importantă lucrare cu flori a pictorului Nicolae Tonitza de la Revoluţie încoace. E importantă sub aspectul dimensiunii, fiindcă e cea mai mare, sub aspectul plasticităţii, al compoziţiei. Există lucrări ale lui Tonitza care au numai elementul floral pictat, alte lucrări care au elementul floral într-o jumătate de vază. În acest tablou se regăsesc inclusiv umbrele florilor, care sunt de fapt un tablou într-un tablou. Este foarte greu să redai acele umbre“, a explicat Grimberg. 
 
Următoarele lucrări în ordinea cotelor, după cea a lui Tonitza, sunt „Horă“, de Camil Ressu, „Dalii şi caiet oranj“, al lui Theodor Pallady, şi „Peisaj cu şir de copaci“, de Camil Ressu, toate având cote între 45.000 şi 70.000 de euro. 
 
Tematica lotului „Întâlniri cu capodopere“ este diversă şi recurentă în arta românească: peisaje, flori, naturi statice, femei, portrete, nuduri, dar şi lucrări de avangardă, precum cele ale lui Mirea sau Şaru. 
 
„Loturile care apar în colecţie vin de la diverşi colecţionari care, de o viaţă întreagă, distilează această colecţie. Au început cu lucrări mai simple, mai puţin frumoase, pe parcurs gusturile li s-au rafinat, iar la sfârşitul vieţii au ajuns să aibă aceste lucrări. Deci este o muncă de-o viaţă a tuturor colecţionarilor“, a punctat Ştefan Grimberg. 
 
Evoluţia preţurilor pe piaţa de artă
 
Fondatorul Casei de Licitaţie Grimberg ne-a explicat şi cum cresc cotele pe piaţa de artă. „Nu poţi să cumperi azi o lucrare şi să o vinzi mâine. Tablourile trebuie să aibă un timp în care colbul să se aşeze pe ele şi cota să se sedimenteze. Dacă tu cumperi azi o lucrare foarte scumpă, ce şanse ai s-o vinzi a doua zi măcar la acelaşi preţ? Nu mai poţi să faci nicio diferenţă şi trebuie să aştepţi o perioadă bunicică. Dacă o cumperi la un preţ rezonabil, atunci cota poate să crească într-un timp relativ scurt“. 
 
În plus, colecţionarii strâng operele de artă în timp şi trebuie să aibă grijă de ele „ca de copii“, spune Grimberg. „Lucrările trebuie din când în când curăţate, fiindcă se produc anumite îmbătrâniri fizico-chimie, ramele se mai ciobesc şi trebuie reparate. Aceste lucrări trebuie să arate ca la muzeu, ei le întreţin, practic, toată viaţa. Trebuie să le asigure un anumit climat de temperatură şi umiditate, pentru ca acel tablou să nu crape sau să se umfle atunci cândr trece de la cald la frig“. 
 
Ştefan Grimberg (foto), fondatorul Casei de Licitaţie şi Galeriei de Artă Grimberg, a deschis prima galerie de artă pe Calea Victoriei, care a funcţionat între anii 1992 – 2004, aceasta rămânând şi până astăzi cea mai longevivă galerie din zonă. Nu s-a limitat însă la atât si în aceaşi perioadă a mai deschis încă o galerie de artă pe Şoseaua Ştefan Cel Mare, lângă stadionul Dinamo.
 
Următoare galerie de artă şi-a deschis porţile în centrul vechi al Bucureştiului în zona  Hanul cu Tei iar în prezent funcţionează sub un nou concept, de Casă de Licitaţie şi Galerie de Artă, pe Bd. Carol I la numărul 26, vizavi de Teatrul Foarte Mic.
 
În calitatea de Preşedinte al Federaţiei Patronale din Comerţul cu Obiecte de Artă din România (1992-2002) şi Preşedinte al Patronatului Comerciantilor de Artă din România (2002-prezent) a depus permanente eforturi pentru alinierea legislaţiei româneşti la standardele europene.
 
Casa de Licitaţie Grimberg îşi propune să reaşeze artele plastice româneşti pe o scară solidă a valorilor oferind investitorilor, amatorilor de frumos certitudinea autenticităţii şi un permanent suport de competenţă, seriozitate şi disponibilitate. Ne dorim sursa de informaţii şi partenerul de încredere pentru clienţii noştri. 
 
Sursa: Adevarul