eStire.ro

Articol actualizat la: 22 November 2018, 12:07

VIDEO Dezbatere Historia. Bucureştiul este capitala cea mai afectată de cutremure din Europa

VIDEO Dezbatere Historia. Bucureştiul este capitala cea mai afectată de cutremure din Europa

La dezbaterea Historia s-a vorbit astăzi despre curemurele care au schimbat înfăţişarea Bucureştiului, împreună cu istoricul Dan Falcan şi cu jurnalistul Ciprian Plăiaşu, discuţia fiind moderată de Ion M. Ioniţă, redactor-şef „Historia“.

Cele mai importante declaraţii:
 
„Poate că nicio capitală europeană nu a fost atât de afectată de o întreagă panoplie cum a fost Bucureştiul. Foarte multe nenorociri. Din păcate, cutremurele în România sunt destul de rare încât să nu creeze o educaţie seismică, aşa cum au japonezii, dar şi destul de dese încât să afecteze mai multe generaţii“. 
 
Dan Falcan, istoric: 

„Cutremurele se succed la un interval de 35-40 de ani. Cel mai mare cutremur e bănuit a fi cel din 1802, chiar de Sf. Parascheva, pe 14 octombrie. Spun că e bănuit fiindcă nu existau mecanisme de măsurare a seismelor. Specialiştii au spus că a avut cca 7,7-7,9 grade pe scara Richter. Victimele au fost destul de puţine, deoarece locuinţele aveau cel mult un nivel.“ 
 
„Cea mai importantă pagubă a fost că a cazut Turnul Colţei, care era chiar în faţa Bisericii Colţea. Se zice că a fost construit de soldaţii suedezi. Turnul acela a stat afectat până în 1888, cand Pache Protopoepescu, primarul de bună reputaţie a Bucureştiului, a decis demolarea lui, deoarece a vrut să traseze cele două axe, est-vest şi nord-sud, fiindcă se îngusta strada din cauza turnului. A fost un întreg scandal, s-a scris un ziar în care diverse personalităţi s-au opus demolării. 
 
Ciprian Plăiaşu, jurnalist:

„Bucureştiul niciodată nu a suferit procese ample de restaurări, pentru a fi pregătit pentru astfel de calamităţi. Administraţia şi-a dorit mereu ceva nou, in timp ce multe clădiri se aflau în degradare. 
Majoritatea clădirilor din Centrul Vechi sunt pe cale să se dărâme. Chiar astă-vară am văzut cum a căzut o faţadă, era să lovească pe cineva. Bucurestiul se afla într-o zonă mlaştinoasă, în albia Dâmboviţei. Se zice că Dâmboviţa ciruclă chiar şi pe sub locuinţele din apropiere, pentru că nu este făcută o izolare foarte bună.“ 
 
Dan Falcan, istoric:

„Şi inunudaţiile au fost numeroase. Cea mai devastatoare a fost în timpul lui Cuza, în 1865. Sunt şi gravuri care îl ilustrează pe acesta mergând călare prin apă. Legenda spune că atunci a salvat doi copii găsiţi în inundaţie.  A mai fost ciuma lui Caragea, care a început în decembrie 1812, când Caragea a venit de la Istanbul. S-a răspândit şi a făcut prăpăd, a murit aproape jumătatate din populaţia Bucureştiului. A durat pana in toamna anului următor. Atunci s-a construit Spitalul Filantropia. Bucureştiul avea la acea vreme doar Spitalele Colţea, Pantelimon si nu ajungeau pentru nevoile populatiei. Constantin Caracaş, şeful medicilor din Bucureşti, a decis construirea lui. 
 
 
Alexandru Muraru, directorul Instutul Naţional pentru Patrimoniu: 

„Sunt peste 2.600 de monmente istorice în Bucureşti. Numai în Centrul Vechi sunt aproape 1.500 de monumente istorice. Dacă noi vom avea mâine un cutremur de până în 7 grade Richter, Bucureştiul riscă să piardă aproape 10% din patrimoniul său istoric. Este o cifră mai mult decât îngrijorătoare. Lucrurile sunt complicate la nivelul administraţiei şi a autorităţilor. Institutul de Patrimoniu nu are atribuţii în acest sens. Până în momentul de faţă, Direcţia de Cultură a Bucureştiului nu are nicio fişă a vreunui monunet istoric, unde se trece proprietarul, starea de conservarea a clădirii şi alte informaţii.“
 
Pentru anul viitor, în programul de restaurare sunt alocare 20 de miloane de RON, adică jumătate de kilometru de autostradă pentru 30.000 de monunemte istorice la nivelul României. In ritmul ăsta, nouă ne-ar trebui şase ani să terminăm ce am început deja.
Alexandru Muraru, directorul Institutului Naţional pentru Patrimoniu
 
„O clădire afectată este Institutul de Arheologie din Bucureşti, de pe strada Matache, o clădire superbă, care este într-o stare de degradare fantastică. Un alt exemplu este acea clădire unde s-a semnat alegerea lui Cuza, celebrul Hotel Concordia, care are o situaţie foarte complicată. Ar mai fi Hala lui Matache şi altele pe care mass-media le-a adus în atenţie. Începuse un fel de reconstrucţie timidă a Halei, dar nu mai ştiu nimic despre acest lucru. Primăria municipiului Bucureşti nu este un prieten al monunemtelor istorice. Nu am văzut sa aibă o preocupare deosebită pentru aşa ceva.“
 
„Pentru anul viitor, în programul de restaurare sunt alocare 20 de miloane de RON, adică jumătate de kilometru de autostradă pentru 30.000 de monunemte istorice la nivelul României. In ritmul ăsta, nouă ne-ar trebui şase ani să terminăm ce am început deja. Nu mai vorbesc de alte cereri de restaurare.“
 
„Peste 180 de clădiri cu risc seismic de categoria A sunt amplasate numai în Centrul Vechi. Nu ştiu cum au obţinut avize de la Direcţia de Cultură şi de la Primărie. Cert este că numai în această vară s-au prăbuşit două imobile acolo şi cred că o să mai asistăm şi la astfel de cazuri în viitor.“
 
Ciprian Plăiaşu, jurnalist:

„Comunismul a schimbat, de asemenea, aspectul Bucureştiului. Un întreg cartier a fost ras pentru a se construi actuala Casă a Poporului. Apoi, toate blocurile care flanchează bulevardele au fost construite în perioada comunismului. În cutremurul din 1977 au murit 1.500 de oameni doar în Bucureşti şi s-au prăbuşit numeroase clădiri. Atunci au murit Toma Caragiu, Monica Porumbacu, Anatol Baconschi şi mulţi alţii.“
Sursa: Adevarul