eStire.ro

Articol actualizat la: 13 November 2018, 13:41

FOTO Cum ne batem joc de patrimoniul ţării: Moara lui Assan – „asasinată“ de rechini imobiliari, conacul Krupenschi din Neamţ – mistuit de un chiştoc

FOTO Cum ne batem joc de patrimoniul ţării: Moara lui Assan – „asasinată“ de rechini imobiliari, conacul Krupenschi din Neamţ – mistuit de un chiştoc

Patrimoniul cultural al României a trecut prin multe perioade de zbucium şi chiar de distrugere în masă. De la luptele cu turcii, la comunism şi până la incompetenţa edililor de astăzi, clădiri preţioase au căzut pradă lamei buldozerelor. Pe fondul descentralizării care ar face şi mai mult rău, adevarul.ro face o trecere în revistă a acestor imobile oraş cu oraş.

În timp ce premierul Victor Ponta a anunţat că Legea Descentralizării va fi aprobată de Guvern, peste 70 de organizaţii ale societăţii civile condamnă mai multe prevederi care nu vor face decât să dea înapoi traseul depolitizării instituţiilor de control. Clădiri de patrimoniu, păduri, râuri vor fi la cheremul baronilor locali. Mai mult decât atât, acest comportament ar pune România într-o situaţie de infringement.

Ce este mai periculos, chiar şi în contextul actual în care există agenţii care supraveghează hotărârile ce ţin de patrimoniul cultural din oraşe, sute dacă nu mii de clădiri, adevărate bijuterii arhitecturale ori cu importanţă istorică au fost deja dărâmate. adevarul.ro vă prezintă poveştile ce stau în spatele a o parte dintre aceste clădiri de patrimoniu, oraş cu oraş. 

Cum Moare patrimoniul Capitalei: ce a mai rămas din prima moară cu aburi din România şi din Casa Miclescu, locul în care s-a turnat „Enigma Otiliei“

În ultimii ani, Capitala a pierdut numeroase clădiri importante pentru identitatea bucureştenilor, iar odată cu acestea s-au pierdut poveştile din spatele unor construcţii emblematice pentru oraş.

În urmă cu aproximativ un secol şi jumătate, în anul 1883, în zona Obor-Lizeanu din Capitală începeau să fie puse primele cărămizi ale Morii lui Assan, prima moară cu aburi din ţara noastră.

Împresionanta construcţie a fost ridicată în Capitală într-o perioadă în care oraşul nu avea nici măcar o frabrică de cărămidă, prima fabrică de profil fiind înfiinţată doi ani mai târziu.

Celebra moară a fost întemeiată de către doi negusturi: George Assan şi Ion Martinovici, urmând ca drumurile celor doi să se despartă în 1865. Pentru ca planurile aranjate cu grijă pe foi să se concretizeze, mai multe utiliaje de la Viena au fost transportate pe Dunăre.

Castelul „cu scoici“ de la Coplean, ridicat de un guvernator al Transilvaniei, fost sediu de CAP, acum ruină printre urzici
 
 
Aproape de oraşul clujean Dej se află satul Coplean care are, la marginea sa, Castelul Haller, numit şi castelul cu scoici datorită motivelor arhitectonice de la ferestre. Istoricii spun că este unul dintre cele mai romantice castele din judeţ.
 
La marginea satului Coplean se văd urmele unui castel somptuos din vremurile trecute: Castelul Haller.
Deşi se află pe lista monumentelor istorice de valoare pentru judeţul Cluj, construcţia arată jalnic în zilele noastre, cu părţi din zid inundate de urzici.
 
Castelul este o adevarată bijuterie arhitectonică lăsată în paragină. Restaurat în anii ’70, a fost distrus şi prădat de oamenii locului după Revoluţia din 1989.
 
Biserica fortificată din Dobârca, monument de patrimoniu, aproape că se dărâmă
    
 
 
Potrivit Repertoriului arheologic al judeţului Sibiu (autori Sabin Adrian Luca, Karl Zeno Pinter, Adrian Georgescu, Editura Economică, Sibiu, 2003), biserica luterană păstrează din epoca romanică numai unele elemente în partea de V a edificiului şi fragmente de la pereţii corului. 
 
„Aceste părţi datează din secolul XIII, când s-a construit primul edificiu de cult ca o bazilică trinavată cu turn clopotniţă şi tribună. Curios este faptul că veche clopotniţă cu tribună nu a fost înglobată în nava centrală a bazilicii, ci a format un corp adosat faţadei“.
 
De la reşedinţă boierească la sanatoriu de copii şi ruină. Arhitectura Conacului Callimachi – Văcăreşti din Măneşti a fost inspirat de Peleş
 
 
Inspirat din arhitectura Peleşului, frumosul conac din localitatea prahoveană Măneşti a avut o istorie zbuciumată. După naţionalizarea din 1949, a fost prădat de localnici şi distrus de filmări, iar un incendiu a desăvârşit dezastrul.
 
Retrocedat urmaşilor, conacul castel aşteaptă de 15 ani o renovare cu şanse tot mai mici
În 1882, Theodor Văcărescu, mareşal al lui Carol I, începe la Măneşti, pe un domeniu moştenit de soţie, construcţia unui conac a cărui arhitectură este inspirată puternic de cea a Castelului Peleş. Zece ani au durat lucrările, realizate după planurile arhitectului francez Paul Gottereau.
 
Detaliile conacului, căruia i s-a adăugat şi o biserică, erau spectaculoase: avea trei nivele, un foişor în care se ajungea pe o scară secretă şi o bogată decoraţie interioară, cu pereţi tapetaţi cu mătase şi piele, plafoane din lemn sculptat, mobilier de artă, sculpturi şi şeminee bogat ornamentate.
 
Una dintre clădirile reprezentative ale Giurgiului de altădată se ruinează sub ochii autorităţilor
 
 
„Adevărul“ vă spune povestea tristă a unei clădiri importante din Giurgiu primită cadou de municipalitate la începutul secolului XX şi înstrăinată după Revoluţie unui obscur afacerist local care a sperat că aceasta se va dărâma pentru a pune mâna pe teren.
 
A fost şcoală comercială, orfelinat, liceu comercial sau sediul institutului de proiectări. A cunoscut două războaie mondiale, supravieţuind inclusiv comunismului.
Dar sfârşitul său este aproape, lovitura de graţie fiind dată chiar de autorităţile locale.
 
Vorbim despre imobilul situat pe strada Mircea cel Bătrân din Giurgiu, o stradă veche, plină de clădiri-monument lăsate în paragină. Acesta se află astăzi pe Lista monumentelor Istorice, codul asociat fiind GR-II-m-B-14889.
    
Construcţie bizantină din judeţul Călăraşi, în paragină. Biserica din satul Frunzăneşti a fost lăsată pradă degradării
 
 
Unul dintre cele mai importante monumente istorice din judeţul Călăraşi a ajuns o ruină. Din cauza lipsei de fonduri, dar şi a nepăsării autorităţilor, biserica de pe moşia Gerassy din satul Fundeni-Frunzăneşti, obiectiv turistic neexploatat, a fost lăsat în paragină.
 
Biserica “Sfântul Andrei” este situată în nordul satului Fundeni, aproape de limita cu judeţul Ilfov. Frunzăneşti este fosta denumire a satului Fundeni. 
 
Istoria localităţii Fundeni pe meleagurile româneşti este legată de existenţa unor mari boieri. În aprilie 1733, se pare că, comisul Mihai Cioranu şi-a ridicat curtea boierească pe malul lacului Fundeni. Legenda spune că acesta venea la moşie să vâneze în aceste ţinuturi, presărate cu lacuri, străjuite de stufăriş, care continuau cu pădure, legată de codrul Vlăsiei.
 
De la castelele nobililor lăsate în paragină la centrul istoric al municipiului în continuă reabilitare
 
 
În Bistriţa-Năsăud se găsesc 12 castele, care au aparţinut în special nobililor maghiari. Deşi toate au primit titulatura de monument istoric, în acest moment niciunul nu poate fi vizitat, singurul care era deschis publicului poate fi admirat doar din afară întrucât ploaia a făcut ravagii. 
 
Ceva mai fericită e situaţia caselor din centrul istoric al municipiului, care rând pe rând sunt renovate.
 
Castelele sunt situate în Ilişua, Sărata, Şieu Măgheruş, Cristeştii Ciceului, Chiochiş, Matei, Posmuş, Comlod, Urmeniş, Beclean, Arcalia şi Cristur Şieu. Dintre cele 12 minuni arhitecturale care au primit titulatura de monument istoric, puţine sunt funcţionale şi doar unul este deschis pentru turişti, acesta putând fi admirat însă doar din afară, întrucât ploaia a făcut ravagii în interior, iar aventurierii riscă să se accidenteze dacă se încumetă să intre.
 
Este vorba despre castelul contelui Bethlen de la Arcalia, care a fost renovat, fiind administrat de câţiva ani buni de către Universitatea Babeş Bolyai, care utilizează locaţia pentru cursuri, tabere şi diverse semniarii. Castelul este amplasat în Arcalia, într-un colţ de rai, un parc dendrologic ce adăposteşte sute de specii de plante şi arbori din întreaga lume.
 
Conacul Krupenschi din Neamţ, trei secole de istorie mistuite de la un chiştoc de ţigară aprinsă
 
 
 
Istoria conacului Krupenschi din comuna Podoleni, se pierde în negura istoriei. Clădirea situată la circa 30 de km de Piatra Neamţ, figurează pe lista monumentelor istorice de patrimoniu datând din secolul XVIII. A fost construită în jurul anului 1700, iar primii proprietari au fost un anume Centa, apoi familia Prăjescu. 
 
Iancu Prăjescu a fost cel care a înfiinţat în comună şcoala de fete şi cea pentru băieţi, iar fata sa, Maria Pulcheria Prăjescu a fost căsătorită cu avocatul Nicolae Krupenschi, descendent al unei familii poloneze de viţă nobilă stabilită prin aceste locuri încă de prin secolul XV.
 
Conacul a fost construit în mijlocul unui parc dendrologic care s-a pierdut în timp, ca şi zidurile construite din piatră care înconjurau clădirea.
 
Cea mai mare bazilică romanică, din Transilvania, aşteaptă să fie restaurată
 
 
 
Bazilica din Tămaşda, o localitatea bihoreană aflată la 70 de kilometri de Oradea, este un monument istoric care are o vechime de peste 900 de ani, fiind cea mai mare biserică romanică din Transilvania, conform Direcţiei Judeţene de Cultură Bihor.
 
Este menţionată  pentru prima oară în "Carmen miserabile", o cronică a canonicului Rogerius, care aminteşte că s-a retras aici din calea tătarilor în anul 1241. 
 
Rogerius vorbeşte despre distrugerile pe care atât bazilica, dar şi târgul ridicat de coloniştii saşi şi cavalerii teutoni, le-au suferit cu această ocazie.
 
Castelul Lonyai - o bijuterie renascentistă aflată în prag de colaps
 
 
În comuna Medieşul Aurit, la aproape 20 de km de municipiul Satu Mare se găseşte un edificiu semnificativ nu doar pentru arhitectura renascentistă din Transilvania, ci şi pentru istoria acestor locuri. Castelul Lonyai, deşi este un edificiu renunoscut prin includerea sa pe Lista Monumentelor Istorice la categoria clădirilor de importanţă naţională, precum şi în traseele sătmărene, este la un pas de colaps.
 
Medieşul Aurit este cunoscut încă din anul 1271 sub denumirea de Megyes, iar din anul 1273 sub denumirea de Medies. Cetatea Medieş a existat deja în sec. al XIII-lea, fiind menţionat ("villa Megyes") în 1278 ca şi proprietate a lui Andras, fiul lui Jákó din neamul Kaplyon. Ulterior acestuia i-au fost confiscate toate bunurile şi cetatea ajunge în proprietatea voievodului Transilvaniei, Miklos, fiul lui Móricz, din neamul Pok.
 
Castelul din Cisteiu de Mureş, monument distrus ireversibil. A fost furat bucată cu bucată
 
 
 
Palatul de la Cisteiu de Mureş a aparţinut familiei Mikes, una dintre cele mai importante familii secuieşti din Transilvania, menţionată încă din 1506 ca ocupând unul dintre cele şapte scaune ale Ţării Secuilor. 
 
Participând în secolul XVII la luptele politice şi la diverse campanii de război, familia Mikes primeşte, drept răsplată, suprafeţe întinse de pământ. Localitatea Cisteiu de Mureş este parte componentă a oraşului Ocna Mureş.
 
Casa unde s-a semnat armistiţiul între România şi Puterile Centrale din Primul Război Mondial, în ruină şi vânată de samsari
 
 
 
Gheorghe Apostoleanu (1832-1895), doctor în drept, preşedinte al Curţilor de Apel din Iaşi şi Focşani, dar şi deputat şi senator în mai multe legislaturi, a fost unul dintre aristocraţii vremii.
 
Sfătuitor al princepelui Alexandru Ioan Cuza, profesorul Apostoleanu a contribuit din plin la realizarea Unirii Principatelor Române.
 
Acesta a deţinut în Focşani una dintre cele ma ifrumoase case, unde s-au organizat evenimente importante pentru urbea de la Milcov. În 1888, însuşi Regele Carol I a venit la Focşani împreună cu regina Elizabeta şi principele Ferdinand şi au fost găzduiţi pentru două zile în casa Apostoleanu.
 
Monumente din Buzău, ruinate în comunism, ignorate după Revoluţie
 
 
Peste 800 de obiective cu valoare de patrimoniu răspândite pe teritoriul întregului judeţ scriu, capitol cu capitol, istoria Buzăului. Siturile arheologice, chiliile unor pustnici din munţii Buzăului, vechile case ţărăneşti, conacele boiereşti, cimitirele sau chiar puşcăriile sunt mărturii ale trecutului, ce trebuie conservate pentru viitor. Din păcate, Buzăul are monumente pentru care nu se găsesc încă soluţii de salvare.
 
Unul dintre ele se află chiar la intrarea în oraş. Este vorba despre Cimitirul Israelit din Buzău, cu capela din incinta sa, care era cândva centrul religios dar şi administrativ al comunităţii iudaice.
 
Monumentele istorice din Dolj zac în ruină şi anonimat. Majoritatea acestor bijuterii arhitectonice au căzut pradă localnicilor
 
 
Monumentele istorice din judeţul Dolj, moşteniri istorice insetimabile au fost lăsate în paragină. Oamenii le-au lăsat în ruină şi nu au profitat absolut deloc de nicio oportunitate care ar fi putut atrage tot mai mulţi turişti.
 
Conacul din comuna Coţofenii din Faţă-Dolj, acolo uunde s-a turnat filmul „Tănase Scatiu“ a fost lăsat în paragină.
 
Monumentele de patrimoniu de la Olt: de la frumoasele case boiereşti de ieri la dărăpănăturile de azi
 
 
În judeţul Olt, o serie de case locuite de persoane înstărite, conace boiereşti ş.a., altădată embleme ale judeţului, au început să dispară din peisaj unul câte unul. În ultimii ani "s-au evaporat" complet şi pentru totdeauna o serie de asemenea imobile istorice de o valoare inestimabilă. 
 
Cauza principală: inconştienţa vandalilor, plus indiferenţa autorităţilor ai căror reprezentanţi habar nu au de legile pe care ar trebui să le aplice.
 
Palatul Brukenthal de la Sâmbăta a ajuns o ruină. O parte din faţadă s-a prăbuşit
 
 
Clădirea în stil baroc a fost construită în a doua parte a secolului al XVIII-lea de contele Jozef von Brukenthal. Acum din superbul castel, un veritabil obiectiv turistic nu a mai rămas decât o ruină.
 
Palatul Brukenthal este o construcţie impunătoare cu peste 30 de camere, fiecare fiind dotată cu o sobă deosebită de teracotă, iar podeaua este din lemn de stejar. Acesta şi-a dorit o reşedinţă solidă şi a înzestrat castelul cu ziduri de peste un metru grosime.
 
Teatrul Hirschl, clădirea de patrimoniu care ar putea fi redată circuitului cultural
 
 
În municipiul Arad există cel mai vechi teatru din ţară, care se degradează pe zi ce trece. Teatrul Vechi este una din clădirile patrimoniu din Arad, care a făcut istorie de-a lungul a sute de ani.
 
Teatrul Vechi a fost construit în anul 1817 în stil baroc la iniţiativa comerciantului de origine vieneză Iacob Hirschl.
 
Capela „Stella Maris” de la Vităneşti, monument istoric ascuns pe terenurile unei societăţi private
 
 
 
Pe partea dreaptă a drumului European E 70, dincolo de gardurile societăţii private Interagro, între Alexandria şi Vităneşti, printre bălării, se ascunde unul dintre cele mai preţioase monumente istorice din Teleorman.
 
Palatul Justiţiei din Turnu Severin se poate prăbuşi la un cutremur puternic
 
 
Zilnic, sute de oameni aflaţi în căutarea dreptăţii îi trec pragul. Puţini sunt însă cei care cunosc faptul că palatul de justiţie, cel care găzduieşte Judecătoria şi Tribunalul Mehedinţi, se numără printre clădirile istorice ale municipiului. 
 
Aici, arhitectura şi vechimea impozantei construcţii se îmbină armonios cu activitatea de înfăptuire a actului de justiţie. Grav este că la un cutremur puternic, clădirea se poate prăbuşi în orice moment.
 
Casa bunicului lui Nicolaie Iorga zace în paragină, chiar în mijlocul oraşului Botoşani
 
 
Casa Manolache Iorga, prima casa cu etaj din Botoşani, casa bunicului marelui istoric Nicolae Iorga, se află în mijlocul oraşului. Nu este asaltată de turişti şi îngrijită, aşa cum poate ar trebui în cazul unui monument istoric de o asemnenea importanţă, ci la un pas de prăbuşire.
 
Casa Manolache Iorga, situată în zona 0 a municipiului Botoşani, a fost cămin pentru cele mai bogate familii ale secolului al XIX lea din urbea lui Eminescu.
 
Biserica „dracilor“ de la Ivăneşti, monument istoric devastat de natură şi spirite rele
 
 
Lista monumentelor istorice din Ialomiţa lăsate în paragină este lungă. Caselor boiereşti şi conacelor deastate li se adaugă şi vechea biserică din Ivăneşti. 
 
O legendă care circulă în jurul lăcaşului l-a transformat în obiectiv turistic.
Biserica veche din Ivăneşti, judeţul Ialomiţa, a fost construită pe malul  stâng al râului Ialomiţa, între dealurile care înconjoară mica aşezare umană.
 
Patrimoniu abandonat. La Constanţa, monumentele sunt distruse de nepăsarea autorităţilor
 
 
Când te gândeşti sau cauţi pe Internet Constanţa, prima imagine care-ţi apare este cea a cazinoului. Cladirea simbol a oraşului a fost inaugurată în urmă cu 103 ani, dar niciodată nu a fost mai abandonată şi mai lăsată să se prăbuşească. 
 
Chiar şi aşa, Cazinoul este vizitat, fotografiat şi apreciat de turiştii români sau străini. Şi el nu este singurul monument lăsat în paragină sau uitat la Constanţa.
 
Hanul Trei Sarmale, un monument cât toată istoria boemă a Iaşiului, "devastat" de litigii fără de sfârşit în instanţe
 
Hanul Trei Sarmale este unul dintre cele mai vestite locuri de popas de pe teritoriul României. Locul a fost făcut celebru prin menţionarea lui în scrierile unor oameni de cultură celebri care i-au trecut pragul în secolele XIX-XX. Hanul Trei Sarmale, unul dintre cele mai puternice simboluri ale Iaşiului, a ajuns în ruină din cauza proceselor fără sfârşit între grupurile care îl revendică.
 
Ruinele horror ale Hunedoarei. Nepăsarea a dus la distrugerea monumentelor trecutului
 
 
Timpul s-a arătat necruţător cu soarta mai multor construcţii reprezentative pentru judeţul Hunedoara, de care nicio autoritate nu a mai avut grijă după anul 1990. Deşi se află pe lista monumentelor istorice, clădiri cum sunt furnalul din Govâjdia, gara din Brad sau conacele din Ţara Haţegului nu au scăpat de distrugerile provocate de hoţi.
 
Conacul lui Matei Millo, monument istoric, a ajuns o imensă movilă de moloz
 
Conacul lui Matei Millo, clădire veche de 300 de ani, a fost dărâmat la începutul anilor 2000, după ce a fost lăsat în paragină şi a fost ignorat sistematic de Ministerul Culturii. Pe hârtie, conacul se află pe lista monumentelor istorice. În realitate, din conac a mai rămas doar o movilă de moloz.

La acest material au participat Cristina Răduţă, Florina Pop, Ramona Găină, Dana Mihai, Bogdan Vladu, Ionela Stănilă, Bianca Sara, Florin Jbanca, Claudia Bonchiş, Adina Pop, Dotin Timonea, Borcea Ştefan, Iulian Bunilă, Andreea Mitrache, Mugurel Manea, Simona Suciu, Untaru Claudia, Elisabeth Bouleanu, Corina Macavei, Miruna Luca, Mădălin Sofronie, Cezar Pădurariu, Danie Guţă, Dinu Zară

 

Sursa: Adevarul