eStire.ro

Articol actualizat la: 27 November 2018, 17:40

STUDIU IMAS Radu Beligan şi Stela Popescu sunt cei mai iubiţi actori din România

STUDIU IMAS Radu Beligan şi Stela Popescu sunt cei mai iubiţi actori din România

Radu Beligan şi Stela Popescu sunt cei mai îndrăgiţi actori, iar Dan Puric – regizorul preferat al bucureştenilor,potrivit unui studiu realizat de Institutul de Marketing şi Sondaje (IMAS). Este primul sondaj de acest gen realizat de în România, după 30 de ani.

Cel mai recent sondaj de opinie realizat la comanda unei instituţii teatrale, Teatrul Nottara, relevă preferinţele bucureştenilor în materie de teatru – regizori, actori şi actriţe preferate, teatrele pe care le cunosc şi cele pe care le frecventează şi genul de spectacole la care merg. O astfel de cercetare nu s-a mai efectuat din 1973, când Teatrul „Constantin Tănase“ comandase un studiu similar.

Notorietatea spontană, cum o numesc sociologii, adică răspunsul, de pildă, la întrebarea „Ce instituţii teatrale cunoaşteţi?“ are un procentaj de doar 40%, însă creşte vizibil în cazul notorietăţii asistate, adică în momentul în care respondenţilor li se propun variante de răspuns. În ambele cazuri însă, procentele nu sunt valabile şi ca număr de spectatori în sălile de spectacol. „Există o diferenţă între notorietate şi consum. Poţi să ştii de existenţa unui teatru, dar să nu îl frecventezi“, a punctat sociologul Alin Teodorescu de la Institutul de Marketing şi Sondaje (IMAS).

Teatrul Naţional, cel mai frecventat

În topul celor mai frecventate teatre în rândul publicului bucureştean se numără, pe primele trei poziţii, Teatrul Naţional (39,9%), Teatrul Nottara (24%) şi Teatrul Bulandra (22,6%), foarte apropiat ca procentaj fiind şi Teatrul de Comedie (22,3%). Criterii de selecţie? Printre cele mai des menţionate se numără popularitatea spectacolelor prezentate şi amplasarea centrală a instituţiilor.

Dar cum arată spectatorul de teatru bucureştean? Este preponderent tânăr (18-29 de ani), are studii superioare şi un venit de peste 1.500 de lei şi foloseşte intens internetul.

Un criteriu important al selecţiei spectacolului la care preferă bucureştenii să meargă sunt actorii care joacă în acea reprezentaţie (87%), autorul piesei (61%), recomandările prietenilor (54%) sau regizorul spectacolului (49%).

Românii preferă comedia

Referitor la actorii preferaţi, Radu Beligan ocupă prima poziţie în topul realizat de IMAS, fiind urmat de Horaţiu Mălăele, Alexandru Arşinel, Florin Piersic, Dan Puric, Victor Rebengiuc, Ion Caramitru, Mircea Diaconu şi alţii. Primele trei poziţii relevă apetenţa publicului bucureştean de teatru pentru comedie, care a reieşit tot în urma sondajului: 68,6% din eşantionul chestionat preferă comedia şi în procentaje mai mici (9,5% şi 10%) tragicomedia şi drama.

În rândul actriţelor, Stela Popescu deschide topul. Pe locul doi se află, cu procente apropiate, Maia Morgenstern, Rodica Popescu Bitănescu şi Tamara Buciuceanu-Botez. În clasament figurează şi actriţele Draga Olteanu Matei, Oana Pellea, Magda Catone, Medeea Marinescu, Florina Cercel şi altele.

 

„Românii sunt foarte sinceri în sondaje. Este o marjă de eroare de doar 1,5%, cea mai mică din Europa“

Alin Teodorescu, director IMAS

Dan Puric, cel mai iubit regizor

Din sondajul realizat de IMAS reiese că aproape 60% dintre spectatori nu au un regizor preferat, o confirmare că regizorii nu se bucură de notorietatea cuvenită în rândul publicului de teatru. Cu toate acestea, cel mai îndrăgit regizor este Dan Puric, fiind prima opţiune pentru un procent de 15,2% dintre respondenţi. Puric şi-a câştigat notorietatea datorită Companiei sale de Teatru „Passe Partout“, înfiinţată în 1999 şi alcătuită din actori amatori şi profesionişti de toate vârstele.

Puric are şi numeroaselor apariţii în mass-media şi în faţa publicului susţinând conferinţe pe teme religioase şi spirituale. Pe 17 decembrie, Dan Puric va vorbi la Ateneul Român despre „Sufletul românesc“. După conferinţă va avea loc lansarea cărţii cu acelaşi nume şi a DVD-Box-ului „Conferinţe Dan Puric la Ateneul Român“, în ediţie specială.

În ordine descrescătoare în preferinţele publicului românesc urmează regizorii Alexandru Darie (6,7%), Radu Beligan (5,7%), Andrei Şerban (4,2%), după care, cu procente mai mici, nişte regizori importanţi ai teatrului românesc: Horaţiu Mălăele, Mihai Mălaimare, Silviu Purcărete, Alexandru Dabija. O posibilă explicaţie preferinţa acestora din urmă pentru spectacole mai profunde la nivel de mesaj, adresate unei elite.

Rezultatele studiului IMAS

•Un număr relativ mare dintre persoanele intervievate (36%) declară că au mers la teatru în ultimul an. Asta ar însemna un estimat de aproximativ 585.500 de bucureşteni în vârstă de 18 ani şi peste (e vorba de persoane, numărul de spectatori  este mai mare, întrucât unele persoane au mers de mai multe ori la teatru).

 

•În funcţie de frecvenţa cu care merg la teatru, spectatorii pot fi grupaţi în 3 categorii:

  I.   Spectatori frecvenţi (au mers la teatru cel puţin o dată în ultima lună): 15,2%

  II.  Spectatori ocazionali (au mers la teatru cel puţin o dată în ultimele 3 luni): 33,9%

  III. Spectatori rari (au mers la teatru cel puţin o dată în ultimul an): 49,5%

•Concluzia: un număr destul de mare de bucureşteni merg la teatru (comparabil cu situaţia din alte capitale europene), dar jumătate dintre ei merg foarte rar, iar o treime doar ocazional. 
 

  Comparativ cu structurile socio-demografice ale bucureştenilor în vârstă de 18 ani şi peste care nu merg la teatru, dominantele profilului spectatorilor de teatru sunt următoarele:

Public tânăr şi matur
Uşor masculinizat
Studii superioare
Venituri peste 1500 lei
Statut social ridicat
Consumatori de Internet
 
•În linii generale, consumul de media al spectatorilor de teatru nu diferă prea mult fată de restul populaţiei. Singurele diferenţe notabile sunt legate de consumul de televiziune (o proporţie sensibil mai mică a spectatorilor de teatru se uită zilnic la TV) şi, mai ales, de accesarea Internet-ului: o proporţie semnificativ mai mare dintre spectatori accesează zilnic Internet-ul.
 
•Spectatorii de teatru intră pe Internet pentru posta electronică, ştiri, muzică, site-uri de socializare şi cumpărături (inclusiv pentru a cumpăra bilete online – 43% dintre spectatori îşi procură biletele pe această cale) .
•Peste 40% dintre ei cum
pără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează importanta acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au dotat).
 
 
•Prezenta masivă a spectatorilor de teatru pe Internet (şi pe site-urile de socializare) recomandă acest mediu pentru orice campanie de marketing pe care teatrele bucureştene ar intenţiona s-o lanseze.
 
•Spre deosebire de alte domenii de consum (unde specializarea producătorului a devenit o regulă a pieţei), majoritatea covârşitoare a “consumatorilor” de teatru nu agreează specializarea teatrelor pe anumite genuri. Ei preferă să meargă la teatre cu repertoriu variat, unde se joacă piese de genuri diferite.
 
•În ceea ce priveşte genurile de teatru, peste 2/3 dintre spectatori preferă comedia (ceea ce oamenii de teatru ştiu deja, dar acum avem o confirmare statistică).
 
•Oferta actuală a teatrelor bucureştene răspunde în general cerinţelor publicului, doar o proporţie foarte mică de spectatori simt nevoia unor genuri alternative de teatru (experimental, muzical, cabaret etc.)
•Actorii sunt criteriul cel mai important pentru public atunci când alege să meargă la un spectacol de teatru: 87% dintre spectatori consideră că distribuţia piesei este importantă şi foarte importantă.
•Urmează autorul piesei (61%) şi recomandările unor prieteni, cunoscuţi etc. (54%).
•O importantă neaşteptat de mică în alegerea unui este acordată de spectatori regizorilor (49%) şi teatrului unde se joacă piesa respectivă (43%).
•Comentariile din mass media (presa de specialitate etc.) contează pentru mai puţin de 1/3 din public.
 
•Majoritatea teatrelor mari şi consacrate din capitală au o notorietate totală foarte mare în rândul bucureştenilor (peste 90%).
 
•Cu excepţia Teatrului Metropolis (57,5%), teatrele mai nou apărute nu depăşesc 40,5%. Între acestea din urmă, cele mai cunoscute de bucureşteni sunt Teatrul Act (38,6%), La Scena (32,3%) şi Compania lui Dan Puric (29,6%).
•Mult mai semnificativ însă este indicatorul notorietate spontană totală (teatre pe care persoanele intervievate le menţionează spontan, fără nici un fel de listă ajutătoare). La acest indicator, teatrele bucureştene se distribuie pe următoarele paliere:
 

 

  I.   Teatrul National, la mare distanta fată de celelalte teatre (73,6%)

  II.  Teatrul Nottara (45,4%) şi Teatrul Bulandra (43,1%)

  III. Teatrul Mic (37,6%) şi Teatrul de Comedie (32,3%)

  IV. Teatrul Odeon (28,5%), Teatrul Masca (22,6%), Teatrul Ţăndărică (21,0%)

  V. Teatrul Foarte Mic (17,4%), Teatrul Ion Creangă (15,8%)

  VI. Restul teatrelor

 

•Dacă ne referim la primul teatru care le-a venit în minte persoanelor intervievate, 40 din 100  bucureşteni au menţionat Teatrul National, 15 din 100 Teatrul Nottara şi 10 din 100 Teatrul Bulandra. Toate celelalte teatre au avut procente sensibil mici la acest indicator.
 
•În funcţie de frecvenţa cu care au fost frecventate de spectatori în ultimul an, teatrele bucureştene pot fi grupate astfel:
 
  I.   Teatrul National (40%)

  II.  Teatrul Nottara, Teatrul Bulandra, Teatrul de Comedie (22% - 24%)

  III. Teatrul Constantin Tănase, Teatrul Ţăndărică, Teatrul Odeon, Teatrul Masca, Teatrul Ion     Creangă, Teatrul Mic (10% - 18%)

  IV. Restul teatrelor (sub 10%)

Rezultate privind situaţia Teatrului Nottara, care a comandat studiul IMAS

•O proporţie foarte mare dintre spectatorii intervievaţi cu ocazia vizionării unui spectacol la Nottara (83%) au mers la acest teatru cel puţin o dată în ultimul an.
•În ceea ce priveşte frecvenţa vizionării spectacolelor, Teatrul Nottara are o pondere ceva mai mare la categoria de spectatori rari (54,3% dintre spectatori au venit la acest teatru doar de 1-2 ori în ultimul an).
•În consecinţă, Teatrul Nottara are probabil nevoie de o strategie  de marketing având ca ţintă transformarea spectatorilor rari în spectatori măcar ocazionali, daca nu frecvenţi.  
 
•Teatrul Nottara nu are o imagine clar conturată în percepţia publicului. Cu mici diferenţe, imaginea sa este disipată pe trei profiluri diferite: teatru de artă, teatru de comedie şi teatru de bulevard.
•Principalele atribute prin care teatrul este individualizat, în comparaţie cu alte teatre sunt: repertoriul variat, amplasarea în oraş, atmosfera caldă, intimă şi trupa de actori (inclusiv cei tineri).
 
•Comparativ cu profilul spectatorilor de teatru în general, ponderea femeilor şi a persoanelor în vârstă este mai mare la spectatorii care merg la Nottara.
•Dominantele profilului spectatorilor care merg la Nottara sunt următoarele:
 
Mai multe femei
O medie de vârstă puţin mai mare decât cea a publicului general de teatru
Studii superioare
Venituri peste 1500 lei
Statut social ridicat
Consumatori de Internet
 
•Consumul de media al spectatorilor care vin la Teatrul Nottara nu se deosebeşte prea mult de consumul de media al spectatorilor de teatru în general. Doar accesarea Internet-ului şi prezenta pe site-urile de socializare este cu câteva procente mai mică.
•Ca şi spectatorii de teatru în general, aproape toţi cei care merg la Nottara şi intră pe reţele de socializare au conturi pe Facebook.
•Doar 10% dintre spectatorii care utilizează Internet-ul au cumpărat bilete online pentru spectacolele Teatrului Nottara, majoritatea de pe alte site-uri  specializate în vânzări de bilete (motivul este acela că teatrul a introdus foarte recent această aplicaţie pe site) (Date din studiul IMAS comandat de Teatrul Nottara)

 

Sursa: Adevarul