eStire.ro

Articol actualizat la: 09 December 2018, 00:22

Bugetul pe 2014 al Greciei preconizează prima creştere economică din ultimii şase ani

Bugetul pe 2014 al Greciei preconizează prima creştere economică din ultimii şase ani

Parlamentarii greci au votat duminică bugetul ţării pe anul 2014 în care se prevede o revenire timidă a economiei după şase ani de recesiune, informează BBC.

„Acesta este primul pas decisiv care arată ieşirea noastră din recesiune. Pentru prima dată nu vom avea nevoie să împrumutăm bani pentru a acoperi nevoile noastre. Grecia nu intra în faliment şi acest lucru este un succes”. a declarat prim-ministrul Antonis Samaras.

După mai multe zile de dezbateri, bugetul Greciei, care subliniază economii în valoare de circa 3,1 miliarde de euro, a fost votat în Parlamentul elen cu 153 de voturi pentru din 300.

Noul buget al Greciei prognozează o creştere economică a ţarii de 0,6% pentru anul 2014, în pofida unei scăderi a acesteia cu o treime în ultimii 6 ani.

Prim-ministrul elen a menţionat de asemenea că echipa sa guvernamentală a reuşit să îndeplinească patru din cele cinci obiective propuse pentru acest an, nereuşind din păcate să reducă rata şomajului, care se păstrează la aproximativ 27%.

Pe de altă parte, Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OCDE) a anunţat recent că economia Greciei se va contracta pentru înca un an, în 2014, cu aproape 0,4%. De asemenea, organizaţia spune că datoria Greciei nu va scădea sub 160% din PIB până în anul 2020.

Mai multe ajutoare financiare au fost oferite Greciei încă din 2010, ţară care a promis că va reforma sectorul public. Totuşi, schimbările concrete au întârziat să apară, mulţi oficiali europeni fiind îngrijoraţi asupra capacităţii autorităţilor elene de a relansa economia Greciei. „Mulţi miniştri de finanţe din zona euro au început să-şi piardă răbdarea (cu Grecia - n.r.)”, a spus Jeroen Dijsselbloem, şeful Eurogrupului.

Liderul opoziţiei de stânga SYRIZA, Alexis Tsipras, a declarat că bugetul este o continuare a politicilor economice „dezastruoase” ale guvernului, acesta fiind responsabil de o „criză umanitară” în Grecia.

Creditorii principali ai Greciei - Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Centrală Europeană şi Banca Mondială - au contestat în numeroase rânduri cifrele avansate de guvernul de la Atena, susţinând că sunt necesare noi reduceri de cheltuieli.

În ianuarie, o nouă delegaţie a FMI şi a Comisiei Europene este aşteptată în Grecia.


Citeşte şi:

Grecia a primit fonduri secrete de miliarde de euro de la UE

Uniunea Europeană a trimis în mod secret miliarde de euro băncilor din Grecia, în vara anului 2011, când sistemul financiar elen era la un pas de faliment. Intervenţia ascunsă a Uniunii avea scopul de a asigura lichidităţile necesare grupurilor bancare din ţară, într-o perioadă în care depondenţii se grăbeau să îşi scoată banii din conturi.
 
 
Miniştrii de finanţe din UE au început joi negocierile privind normele care aplicate în cazul falimentelor bancare. Fiind considerate un element esenţial pentru asigurarea stabilităţii financiare în regiune, reglementările urmează să stabilească cine suportă costurile de salvare sau de închidere a băncilor falimentare.
 
 
Fondul Monetar Internaţional pune presiuni pentru o nouă restructurare a datoriei Greciei, anunţând că nu va mai elibera tranşe din împrumuturile pe care le-a acordat statului falimentar dacă acesta nu convinge băncile comerciale să renunţe la dobânzi în valoare de 4,6 miliarde de dolari.
Sursa: Adevarul