eStire.ro

Articol actualizat la: 19 January 2018, 11:49

Fiscul pune tunurile pe multinaţionalele care exportă profitul prin tranzacţii intra-grup. ANAF poate considera anumite tranzacţii ca artificiale

Fiscul pune tunurile pe multinaţionalele care exportă profitul prin tranzacţii intra-grup. ANAF poate considera anumite tranzacţii ca artificiale

Fiscul poate considera anumite tranzacţii ca fiind artificiale şi să nu le ia în considerare la calculul obligaţiilor bugetare, dacă acestea duc la scăderea obligaţiilor fiscale către buget şi generează profit nesemnificativ fără risc comercial.

Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de lege prin care stabileşte condiţiile în care o tranzacţie sau chiar o serie de tranzacţii pot fi considerate de fisc drept artificiale.
Potrivit proiectului de act normativ, tranzacţiile pot fi considerat artificiale dacă se derulează într-o manieră care în mod normal nu ar fi utilizată în cadrul unor practici comerciale considerate rezonabile, dacă includ elemente care au efectul de a se compensa sau de a se anula reciproc sau dacă sunt circulare ca natură.
 
De asemenea, inspectorii fiscali pot declara o tranzacţie ca fiind artificială în cazul în care conduce la obţinerea de avantaje fiscale semnificative, dar acest lucru nu se reflectă în riscurile comerciale asumate de contribuabil sau în fluxurile sale de numerar, sau profitul preconizat înainte de impozitare este nesemnificativ în comparaţie cu valoarea avantajelor fiscale scontate.
 
„Scopul unei tranzacţii sau al unei serii de tranzacţii constă în evitarea impozitării în cazul în care, indiferent de orice intenţii subiective ale contribuabilului, el eludează obiectul, spiritul şi scopul dispoziţiilor fiscale care s-ar aplica în mod normal“, reprezintă un alt criteriu de determinare a tranzacţiilor artificiale propus de Ministerul Finanţelor.
 
Prea multă optimizare fiscală dăunează bugetului
 
„Dacă o tranzacţie sau o serie de tranzacţii a condus la un avantaj fiscal, se compară valoarea impozitului datorat de un contribuabil, având în vedere aceste tranzacţii, cu valoarea pe care acelaşi contribuabil ar datora-o în aceleaşi circumstanţe în absenţa tranzacţiei/tranzacţiilor. În acest context, se analizează dacă apare una sau mai multe dintre următoarele situaţii: (i) o sumă nu este inclusă în baza de impozitare; (ii) contribuabilul beneficiază de o deducere; (iii) s-a înregistrat o pierdere fiscală; (iv) nu este datorat niciun impozit reţinut la sursă; (v) impozitul plătit în străinătate este compensat“, se mai spune în proiectul de act normativ.
Prevederea privind tranzacţiile artificiale a fost introdusă în Codul Fiscal valabil de la 1 ianuarie 2014, dar până în prezent nu erau definite acest tip de tranzacţii şi nu există norme de aplicare.
Codul Fiscal prevede doar că la stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei.
 
Mai mulţi bani colectaţi la stat
 
„În cazul în care tranzacţiile sau o serie de tranzacţii sunt calificate ca fiind artificiale, ele nu vor fi considerate ca făcând parte din domeniul de aplicare al convenţiilor de evitare a dublei impuneri. Prin tranzacţii artificiale se înţelege tranzacţiile sau seriile de tranzacţii care nu au un conţinut economic şi care nu pot fi utilizate în mod normal în cadrul unor practici economice obişnuite, scopul esenţial al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obţine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate“, se mai arată la articolul 11, alineatul 1 al Codului Fiscal.
 
Mai puteţi citi:
 
Declararea şi plata impozitelor din acest an se va face în zilele obişnuite de 25 ale fiecărei luni, dar există şi termene speciale pentru taxele introduse anul trecut.
 
În România, contribuabilii sunt nevoiţi să cedeze din timpul lor 200 de ore pe an, iar salariaţii trebuie să lucreze şase zile pe lună, respectiv şase ani şi jumătate dintr-o viaţă de muncă, pentru a-şi plăti taxele. În asemenea condiţii, care ne plasează printre fruntaşii Europei (dacă nu ai lumii), ar fi util un ghid de orientare prin hăţişul fiscal. Mai ales că în 2014 taxele vor fi şi mai mari, dar şi mai multe decât în 2013.
 
Companiile Galaxy Tobacco, European Food, Poşta Română, Electrocentrale Bucureşti şi Rompetrol Downstream aveau la sfârşitul lunii septembrie 2013 cele mai mari datorii la bugetul de stat, valoarea acestora ajungând la aproape 1,3 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pe portalul instituţiei.

 

Sursa: Adevarul