eStire.ro

Articol actualizat la: 20 October 2018, 19:50

RIUF 2013 China, o atracţie exotică pentru studenţii români

RIUF 2013 China, o atracţie exotică pentru studenţii români

Pe an ce trece, tot mai mulţi studenţi români se orientează spre străinătate, în special spre Marea Britanie şi ţările scandinave, însă, au apărut şi noi destinaţii care pot să-i atragă pe studenţi cum ar fi China, unde, dacă eşti un student eminent, poţi beneficia de burse integrale care îţi asigură atât plata taxelor, cât şi costurile de trai.

Mii de tineri, elevi şi studenţi, au vizitat în acest weekend târgul universitar RIUF de la Bucureşti, unde au fost prezente 70 de universităţi de pe patru continente. În afară de obişnuitele standuri pe care le vedem an de an, majoritatea din Marea Britanie, anul acesta au fost prezente la târg şi universităţi din ţări pe care poate cei mai mulţi candidaţi nu le-au luat în considerare ca posibile destinaţii de studiu.

Una dintre aceste instituţii este Universitatea din Hong Kong, cea mai bine cotată universitate din Asia în topul QS University Rankings. Adevarul.ro a stat de vorbă cu Vincent Cheung, şeful departamentului de studii postuniversitare, care ne-a explicat că, momentan, oferta lor este numai pentru master şi doctorat.

Master si doctorat în China

„Sunt două tipuri de studii de master la Universitatea din Hong Kong: Taught Masters, adică studii teoretice cu durata de un an, fără cercetare, iar celelalte programe sunt axate pe cercetare: Master of Philosophy, care durează doi ani şi studiile doctorale (trei – opt ani). Noi oferim burse de studiu în valoare de 1.350 de euro pe lună numai pentru programele de studiu cu cercetare. Finanţarea acoperă atât taxele universitare cât şi chiria şi cheltuielile de trai. Studenţii nu trebuie să  aducă bani cu ei, numai mintea”, a explicat profesorul Cheng.

Condiţiile pentru a obţine o bursă sunt, în primul rând, să aibă o notă mare la licenţă, şi în al doilea rând potenţialii studenţi trebuie să cunoască foarte bine limba engleză (TOEFL, ILEATS şi Cambridge), fiindcă toate cursurile sunt predate în limba engleză.

„De asemenea, aş vrea să mai adaug că pentru studenţii veniţi din Uniunea Europeană, nu este nevoie să aibă o diplomă de master ca să intre la doctorat”, a mai explicat Cheng.

Universitatea din Hong Kong are şi parteneriate cu Universitatea din Bucureşti şi cu Universitatea Politehnică din Bucureşti. „Lucrăm cu unele dintre departamentele de acolo. Sperăm ca unii dintre studenţii români să vină şi la noi în calitate de visiting internship students, adică pe perioade scurte de timp (două - şase luni) să facă cercetare”, a spus Cheng.

Un singur student român la Universitatea din Hong Kong

Momentan, la Universitatea din Hong Kong studiază un singur doctorand român, dar, din decembrie i se va mai alătura o altă doctorandă din România. Alexandru Tiliţă are 26 de ani şi studiază Inginerie Mecanică şi Aerospaţială la doctorat, în Hong Kong.

„M-am dus acolo pentru că, în primul rând, aveam o fascinaţie pentru Asia, China şi Japonia în special şi mi-a plăcut tipul de program pe care îl oferă din punct de vedere al susţinerii financiare şi al programelor de cercetare pe care le oferă”, a povestit Alexandru (foto) care a terminat Politehnica la Bucureşti, Facultatea de Inginerie şi Management al Sistemelor Tehnologice, unde s-a specializat în nanotehnologie.

„Mi-a plăcut foarte mult domeniul de imprimare 3D cu aplicaţie în aliaje (oţel şi titaniu) şi  pe asta fac cercetare acum”, spune el. Cât despre exeperienţa de a trăi în Hong Kong, Alexandru spune că este un oraş „larger than life” (mai mare decât viaţa), cu un skyline de metropolă adevărată care l-a impresionat foarte mult. El mai spune că ar fi interesant să petreacă mai mult timp în China, dar şi-a dat seama după un an de când a plecat din ţară că îi este dor de casă şi nu se vede departe de România pentru mult timp.

Olanda, una dintre destinaţiile preferate ale tinerilor români

Studiile universitare din Olanda au o caracteristică ce poate fi întâlnită în general în educaţia din Europa Centrală, în lumea germană, şi anume, practica. Dacă la universităţile româneşti studenţii au parte de o pregătire mai mult teoretică, în Olanda, universităţile fac parteneriate cu firme şi oferă programe de studiu modelate după cererea de pe piaţa muncii. Studenţii fac practică în aceste firme, adică beneficiază de un internship, care poate duce la o angajare mai încolo. Taxele universitare sunt de 1.900 de euro pe an şi preţurile pot creşte în timp, însă se pot găsi burse. Oana Chiţu (foto), în vârstă de 26 de ani, studiază gaming în Olanda, fiind pasionată de domeniu, pe care l-a ales şi fiindcă se câştigă bine.

„Am ales Saxion University of Applied Sciences fiindcă sunt foarte pasionată de animaţia 3D şi de film şi m-am gândit că este o meserie a viitorului, industruia 3D este în creştere, iar la Saxion se pune un mare accent pe practică, ceea ce nu este cazul în România. Acum sunt în anul III şi fac internship într-o companie. Noi ne bazăm foarte mult pe proiecte, lucrăm pentru companii, pentru clienţi reali şi Saxon are un program finanţat de guvern, Connect, care ne ajută să ne găsim de muncă după facultate”, spune Chiţu, care a terminat o facultate în ţară şi a lucrat ca inginer de reţea pentru compania Metro Systems, însă nu vrea să se întoarcă înapoi. 

Universităţile olandeze se axează pe ştiinţe şi pe practică

La standul Universităţii Hanze de Ştiinţe Aplicate din Gronigen, Olanda, studenţii au putut să experimenteze cum este să înveţi prin practică. Laurenţiu Lungu (foto) este student în anul IV la Universitarea Tehnică de Construcţii din Bucureşti şi vrea să facă un master în străinătate pe energie regenerabilă, pe partea de electrică şi de automatizări.

„Mă gândesc că este un domeniu de viitor şi foarte important, de asemenea este şi bine plătit. Din păcate, în România nu prea am unde să fac ceea ce vreau, momentan piaţa este în dezvoltare”, spune el.

Rolf Schimdt studiază Advanced Sensor Applications la Intitutul de Tehnologie al Universităţii şi a venit la Bucureşti să organizeze un workshop în cadrul târgului de universităţi RIUF şi să le arate tinerilor cum se desfăşoară un seminar de practică de la facultatea la care studiază. „Noi studiem ce se poate realiza practic cu ajutorul senzorilor avansaţi atât în domenii precum medicina, dar şi în agricultură şi în industria energiei”,  a explicat Schimdt. La Institutul de Tehnologie de la Universitatea Hanze sunt 18 români din 80 de studenţi, iar în total, în toată universitatea sunt în jur de 60.

„De fapt, grupul de români este cel mai mare dintre toate naţionalităţile prezente acolo. Nu suntem mulţi studenţi, şcoala fiind nouă, funcţionează de şase ani”, a adăugat el. În ceea ce priveşte bursele de studiu, Hanze University oferă granturi numai studenţilor internaţionali, fiindcă taxele universitare sunt mai mari pentru ei decât pentru studenţii din ţările membre ale Uniunii Europene. Un student internaţional plăteşte 7.500 de euro pentru a urma aceeaşi specializare pe care o studiază Rolf Schimdt, în timp ce un student european plăteşte 1.835 de euro.

Alături de Rolf, este şi un român venit la RIUF să-şi reprezinte universitatea. Vadim Anghel (foto) este student în anul IV la Facultatea de International Business and Management de la Hanze. El spune că şi-a ales specializarea aceasta fiindcă că este nevoie de astfel de specialişti pe piaţa muncii. A studiat la Liceul german Goethe din România şi, fiind germanofil, a vrut să păstreze contactul cu lumea aceasta.

„Universitatea este foarte interesantă, are un program de Applied Sciences, ceea ce înseamnă că studiezi şi teorie, dar accentul se pune pe practică, pe lucrul în echipe pe proiecte cu clienţi adevăraţi, firme din zona oraşului Groningen care vin la noi la universitate şi practic angajează, dar fără bani. Personal, eu am vrut să fiu în apropierea Germaniei, dar să mai încerc să văd şi o altă ţară cu o cultură similară. Am ales Olanda fiindcă este cât de cât o cultură germaică. Mi-a fost foarte uşor să învăţ limba fiindcă ştiam germană. Dacă ştii numai engleză şi română, atunci o să-ţi fie mai greu, dar te descurci foarte bine cu engleza acolo, practic toţi o vorbesc”, spune el

Studii hoteliere în Eleveţia

Studiile universitare din Elveţia sunt printre cele mai scumpe din lume. La Vatel International Business School for Hotel & Tourism Management (management hotelier) studenţii plătesc aproximativ 18.000 de euro pe an taxe de studiu plus costurile de chririe şi de trai. Taxele universitare de 11.000 de franci elveţieni (8.900 de euro) de la Vatel sunt printre cele mai mici din Elveţia şi nu există burse, a explicat Ioana Anghel (foto), care studiază managementul hotelier şi visează să lucreze pentru liniile hoteliere Four Seasons sau Ritz.

„Învăţăm despre deparatmentele dintr-un hotel şi putem să ne alegem ce vrem. Spre exemplu, departamentul de finanţe şi cost control, care achiziţionează absolut tot ce este nevoie într-un hotel, mai există departament de marketing, care promovează hotelul, departamentul de Food&beverage şi tot aşa. La facultate învăţăm despre toate, primul semestru fiind teoretic şi al doilea practic. Noi beneficiem de internshipuri la unele dintre cele mai mari lanţuri hoteliere, iar în anul doi ne întreabă unde am vrea să lucrăm şi se ocupă ei să ne găsească un post acolo. Spre exemplu eu vreau să fac internship la Four Seasons şi am aplicat la un hotel din Bora Bora şi la altul din Paris. Acum aştept să văd ce oferte am. Lucrând în mediul acesta pot să călătoresc foarte mult şi asta îmi doresc”, a explicat studenta, care a fost ajutată de familie pentru început.

Salariul minim pe economie în Elveţia este 2.000 de euro, iar Anghel s-a angajat în primul an şi a pus deoparte bani ca să acopere din costuri şi ea. „În general, în Elveţia, dacă nu ai bani, nu prea ai şanse să studiezi”, a explicat ea.

Computing în Marea Britanie

Dan Demeter este în anul IV la Imperial College London, unde studiază Computing. El spune că mediul de la unievrsitate este unul internaţional, iar studenţii care vin acolo sunt foarte bine pregătiţi şi ai de la cine să înveţi. Printre studenţi sunt şi foarte mulţi români, la Computing spre exemplu sunt vreo 40, mai mulţi decât la oricare alt departament.

El spune că cel mai avantajos pentru tinerii care vor să strudieze în marea Britanie este să se împrumute de la stat prin Student Loans Company, dacă nu îşi permit taxele universitare de 9.000 de lire sterline pe an. „Eu am fost mai norocos, am prins taxele de dinainte şi plătesc 3.100 de lire pe an, deci la sfârşit va trebui să plătesc înapoi vreo 12.000 în total”, a povestit Demeter.

La fel ca în Olanda, şi în Marea Britanie se pune accentul pe practică. La Imperial College London, studenţii de la Computing trebuie să meargă şase luni în practică la o firmă, la sfârşitul anului trei de studiu. Demeter spune că ar vrea să mai rămână în străinătate în viitorul apropiat, să vadă cum este să lucreze pentru o companie, dar nu exclude posibilitatea de a se întoarce în România mai târziu.

„Îi sfătuiesc pe tineri să-şi urmeze visurile şi să aplice cu încredere la o universitate din străinătate fiindcă niciodată nu ştii când calităţile şi experienţa îţi vor putea fi valorificate de o universitate de top”, a mai spus el.
 

Sursa: Adevarul