eStire.ro

Articol actualizat la: 27 October 2018, 10:24

Românii visează la şcoala elitelor în economie: London School of Economics

Românii visează la şcoala elitelor în economie: London School of Economics

London School of Economics, care a dat 16 laureaţi Nobel şi a treia universitate pe profil economic din lume, după MIT şi Harvard, a venit în România, luna aceasta, pentru a-i atrage pe tinerii noştri la studii.

Suntem în sezonul înscrierilor la universităţile străine, iar una dintre cele mai căutate destinaţii de către tinerii români este Marea Britanie, pentru universităţile de prestigiu pe care le are şi fiindcă predarea este, evident, în limba engleză, cea mai cunoscută limbă străină în rândul tinerei generaţii.

În comunitatea internaţională care se formează în campusurile universitare britanice se află aproximativ 6.000 de studenţi români. Una dintre destinaţiile de top este London School of Economics (LSE), care ocupă locul trei în topul mondial QS 2013 al celor mai bune universităţi cu profil economic, după MIT şi Harvard, şi poziţia 68 în clasamentul general.

Luna aceasta, reprezentanţii celebrei LSE au venit în România, prin Ambasada Marii Britanii, pentru a-şi face cunoscută oferta universitară şi a-i atrage pe studenţii români, buni cunoscători ai limbii engleze şi dornici să investească în astfel de studii, care ajung să coste şi 33.000 de euro pentru un an la master. James Brown, ofiţerul care aduce la LSE studenţi din străinătate, le-a vorbit zecilor de tineri prezenţi despre ce le poate oferi universitatea unde studiază oameni din 94 de ţări.

În prezent, sunt 35 de studenţi români în instituţia britanică, dintre care 6 sunt la licenţă şi restul studiază la master. Acestora li s-ar mai putea alătura de la anul alţi câţiva tineri interesaţi de cursurile de master de la LSE, dar şi de cele de licenţă. „Weekend Adevărul“ a stat de vorbă cu câţiva dintre ei, iar cei mai mulţi au spus că speră să revină în ţară aducând cu ei cunoştinţele dobândite pentru a schimba România.

Roxana Dumitrache se numără printre absolvenţii Universităţii London School of Economics, unde a urmat cursurile unui master în Studii Europene chiar în anul universitar (2011-2012) când la LSE au venit să ţină conferinţe personaje de renume internaţional – Dalai Lama, Hillary Clinton şi Bill Gates. Întâlnirea cu Dalai Lama i-a schimbat percepţia asupra vieţii, spune tânăra.

ÎNVĂŢĂTURI DE LA DALAI LAMA

„Primul lucru pe care l-a spus Dalai Lama în costumul lui de meditaţii a fost: «Vă rog să mă iertaţi că port tot timpul aceleaşi haine». Toată lumea era şocată şi, cu engleza lui şoptită, ne-a dat o lecţie pe care niciunul dintre profesorii noştri nu ne-a dat-o. Noi ne aşteptam să vorbească despre situaţia geopolitică a Chinei şi a Tibetului şi unii dintre noi ne pregătisem întrebări. În schimb, el ne-a zis: «Scopul vostru în viaţă este să fiţi fericiţi şi aveţi în faţă două opţiuni: fie să vă îngrijoraţi în privinţa viitorului despre care ştiţi că este necunoscut, tocmai pentru că este viitor, aşa că lăsaţi-l să fie necunoscut, fie să fiţi fericiţi. Este datoria voastră morală faţă de voi înşivă să fiţi fericiţi, fiindcă o singură dată sunteţi contemporani cu voi». Ca să înţelegeţi impactul pe care l-a avut asupra audienţei, fusesem anterior la o conferinţă a lui Hillary Clinton, de unde toată lumea ieşise entuziasmată; după ce a terminat Dalai Lama de vorbit la conferinţa pe care a ţinut-o, nimeni nu a ştiut dacă să aplaude sau nu, toată lumea a ieşit în tăcere din sală. Atmosfera de la cursurile din ziua următoare a fost diferită, simţeam aşa o plăcere şi o bucurie, o iubire de semeni, a fost extraordinar“, povesteşte Roxana Dumitrache (foto).

Tânăra a absolvit Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) de la Bucureşti şi a fost plecată în Statele Unite la un program de cercetare de la Universitatea din Indiana, înainte să studieze în Anglia la LSE. S-a întors în ţară din „datorie morală“, spune ea. „LSE nu face lobby să rămâi în Londra. Odată ce ai ajuns acolo, poate ai o datorie să te întorci în ţara din care provii şi să contribui cu ceva“, spune absolventa invitată să le vorbească românilor despre experienţa ei în universitatea britanică.

În ceea ce priveşte procesul de aplicaţie, Roxana Dumitrache îi sfătuieşte pe tinerii candidaţi ca, în scrisoarea de motivaţie, să „găsească un echilibru între tendinţa de a părea excepţional, pentru că asta vrei, să te vinzi, ceea ce noi nu suntem învăţaţi să facem în şcoală, şi faptul că îţi doreşti foarte mult să studiezi acolo şi că eşti un om extraordinar de tenace“.

„Nu spun că fiecare om care ajunge acolo este excep-
ţional, dimpotrivă, dar faptul că eşti în mediul acela, că ai o presiune de a fi bun, că e o datorie să fii bun, te face într-un fel parte a unei elite excepţionale, chiar dacă tu ca individ nu eşti poate cel mai deştept, cel mai reuşit. Capeţi un sentiment de apartenenţă care este foarte important în dezvoltarea personală“, spune absolventa LSE.

TINERII ROMÂNI CAUTĂ MODELE PESTE HOTARE

Alexandra Andrei este în anul trei la Marketing la ASE şi vrea să facă un master în management, în străinătate. Ea spune că este în căutare momentan şi nu vrea să intre neapărat la LSE, dar crede că va fi prima opţiune. A doua opţiune este o universitate din Elveţia, care oferă un master în Managementul Strategiilor Internaţionale, însă costurile anuale acolo pornesc de la 32.000 de franci elveţieni (26.000 de euro), în timp ce masterul de la LSE este de 17.880 de lire sterline (21.100 de euro).

Alexandra Andrei spune că vrea să plece fiindcă, pentru a putea schimba ceva, are nevoie de  un alt tip de modele decât cele autohtone.  „Consider că e foarte important să cunoaştem modelele din afară, ceea ce se întâmplă în Statele Unite, în Europa, şi cred că ar da un plus de valoare României ca oamenii talentaţi, ambiţioşi mai întâi să cunoască modelele de succes din străinătate, să le înţeleagă, să petreacă un timp acolo şi să capete o experienţă internaţională, şi după aceea să se întoarcă în ţară şi să încerce să schimbe ceva. Dacă rămânem aici, părerea mea este că nu o să ajungem niciodată să aducem un model mai bun, pentru că o să cunoaştem doar modelele pe care le-am avut deja“, explică studenta.

Şi ea vrea să se întoarcă în România să schimbe ceva, dar nu imediat, fiind de părere că un master nu este suficient, este doar începutul unei experienţe internaţionale.

MEDIU INTERNAŢIONAL DE INTERACŢIUNE ŞI STUDIU

Victor Lulache ar vrea şi el să studieze la LSE, dar la licenţă. Este elev în clasa a XII-a la Şcoala Britanică din
Bucureşti, unde învaţă de şapte-opt ani, spune el.

„Vreau să studiez Dreptul Comercial la LSE, despre care am înţeles că este pe locul al doilea dintre toate universităţile din Anglia la această specializare. De asemenea, şi sora mea studiază acolo, e în anul I la Antropologie“, a explicat elevul. Victor Lulache spune că îi place foarte mult dreptul comercial şi că a lucrat o perioadă scurtă de timp la o casă de avocatură care se ocupă cu asta. Nu are în familie pe nimeni care să lucreze în domeniu, dar şi-a dat seama singur seama, acum aproape doi ani, că asta vrea să facă.

La fel ca Alexandra, şi el vrea să se întoarcă în ţară. De ce? „Păi, dacă toţi care termină o facultate atât de prestigioasă rămân acolo şi nimeni nu se întoarce să construiască aici ceva, unde ajungem? Lumea se plânge că ţara asta nu evoluează, dar dacă oamenii capabili nu se întorc să repare nimic, să clădească ceva... Nu are niciun rost să te duci să faci o facultate în străinătate dacă rămâi acolo şi nu te întorci să ajuţi într-un fel ţara de unde ai venit“, este de părere Victor.

Carmen Revencu are 32 de ani şi vrea să aplice pentru un master de un an în Antropologie Vizuală la LSE. A terminat Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti, a lucrat în marketing
la Microsoft România timp de patru ani şi a organizat evenimente culturale finanţate de Administraţia Fondului Cultural Naţional pe tema „explorării arhetipurilor vizuale“.

„Vreau să mă axez mai mult pe partea teoretică, spre exemplu semnificaţiile imaginilor, ce impact subliminal au în spoturile publicitare. Acum simt nevoia de a-mi dedica un timp, un an de zile să zicem, pentru un studiu mai aprofundat“, spune ea. Nu îşi pune problema dacă să rămână în străinătate sau se întoarcă, pentru că deocamdată caută un mediu academic în care să urmeze specializarea dorită.

„Ceea ce urmăresc este interacţiunea cu profesorii şi feedbackul, pentru că în România e mai greu să-l obţii. Vreau experienţa unui anumit mediu universitar, interacţiunea cu persoane la fel de pasionate de subiect şi profesori competenţi care te pot ghida. Cred că este un mediu profesional de studiu“, explică Revencu.

35.000 de lire sterline, salariu de absolvent

London School of Economics (LSE) oferă 100 de specializări pentru licenţă, cele mai căutate fiind cele economice, cum ar fi „Contabilitate şi Finanţe“, „Istoria Economiei“, „Econometrie şi economie matematică“, „Guvernul şi Economia“ sau „Probleme de mediu şi Economie“.

Studenţii europeni, adică şi românii, pot aplica, la studiile de licenţă, pentru burse a căror valoare totală se ridică la 220.000 de lire pe an (260.000 de euro), dar şi pentru cele 59 de burse integrale la doctorat în valoare de 18.000 de lire sterline pe an  (peste 21.000 de euro), explică recrutorul LSE James Brown.

Masteratele sunt cele mai scumpe programe de studiu, având taxe universitare între 9.180 şi 28.600 de lire sterline (între 10.700 şi 33.700 de euro), în timp ce doctoratul costă aproximativ 4.000 de lire pe an (peste 4.700 de euro), iar studiile de licenţă sunt la pragul maxim de 9.000 de lire pe an (10.600 de euro). Însă Brown susţine că investiţia merită, având în vedere că mulţi dintre absolvenţii LSE au salarii de început cuprinse între 30.000-35.000 de lire sterline pe an (35.400-41.300 de euro), în Regatul Unit.

„Nu se cer interviuri pentru admiterea la licenţă şi la master, trebuie doar să aplicaţi prin UCAS (platforma britanică naţională care centralizează toate aplicaţiile şi le transmite universităţilor – n.r.) până la data de 15 ianuarie, însă nu vă sfătuiesc să aşteptaţi până în ultimul moment. De asemenea, cine vrea să intre la master trebuie să aibă cel puţin nota 9 la examenul de licenţă, iar pentru a fi admişi la studiile de licenţă, trebuie să aibă media minimă 8 la Bacalaureat“, i-a sfătuit recrutorul pe tinerii români interesaţi de universitatea britanică.

EXIGENŢE DE LIMBĂ ENGLEZĂ LA LSE

Cât despre examenele de limba engleză necesare, la licenţă se acceptă Cambridge ESOL, IELTS şi TOEFL, dar la master se acceptă doar ultimele două, mai puţin diplomele

Cambridge aşadar. Ca urmare, tinerii şi-au exprimat nemulţumirea faţă de acest aspect, având în vedere că majoritatea românilor mizează pe Cambridge ESOL, fiind un certificat de competenţe lingvistice valabil pe viaţă, faţă de IELTS sau TOEFL, care sunt certificate de limbă valabile câţiva ani.

Profesorul Simon Parker, care de 10 ani este în România şi pregăteşte românii să intre la universităţi britanice, spune la rândul lui că sunt probleme cu acceptarea diplomelor Cambrodge ESOL la unele instituţii din Marea Britanice. „Există un număr de facultăţi care nu acceptă Certificate of Advanced English (CAE), dar Certificate of Proficiency in English (CPE) este acceptat de majoritatea universităţilor britanice, LSE este o excepţie“, a explicat Parker pentru „Weekend Adevărul“.

Şi experţii de la British Council România spun că  se observă deja preferinţa pentru IELTS. „În ultima vreme s-a constatat o creştere a cererii de diplome IELTS. Recunoaşterea acestor examene a depăşit recunoaşterea examenelor Cambridge ESOL, atât în mediul universitar cât şi în câmpul muncii“, a explicat Zoltan Popescu, de la departamentul Exams al British Council.

Sursa: Adevarul