eStire.ro

Articol actualizat la: 21 November 2018, 15:08

Rectorii, mai degrabă manageri decât cercetători reputaţi

Rectorii, mai degrabă manageri decât cercetători reputaţi

O analiză realizată de Liviu Giosan, unul dintre fondatorii Asociaţiei cercetătorilor români de pretutindeni, arată că, din 31 de rectori, peste jumătate au cel mult cinci lucrări publicate. Rectorii sunt de părere că este nevoie mai degrabă de competenţe manageriale pentru această funcţie.

Analiza realizată de unul dintre fondatorii Ad Astra (Asociaţia cercetătorilor români de pretutindeni), Liviu Giosan, intitulată „Un ministru de şcoală nouă: 2. La ce buni rectorii?“ şi publicată în exclusivitate pe blogul său de pe adevarul.ro, a plecat de la ideea de a verifica dacă rectorii aleşi după noua Lege a Educaţiei, promovata de fostul ministru Daniel Funeriu în 2011, s-au „distins prin excelenţă înainte de a fi aleşi“. Cercetarea bazată pe numărul de lucrări publicate în reviste cotate internaţional, numărul de autocitări şi de citări, adică preluări în lucrările altor colegi cercetători, a vizat 31 de rectori, cei din domeniul ştiinţelor exacte, nu şi cei din domeniile umaniste, cărora nu li se aplică acest tip de instrumente, explică Giosan. 

Concluzia: doar 15 dintre ei se pot lăuda cu 10 sau mai mult de 10 lucrări publicate şi foarte puţini cu faptul de a fi fost citaţi în alte lucrări. Rectorii susţin însă că modelul pe care se merge, inclusiv la nivel internaţional, este ca rectorul să fie în primul rând un bun manager, mai degrabă decât un cercetător, în condiţiile în care majoritatea universităţilor se luptă cu fonduri din ce în ce mai puţine.

Analiza realizată de Liviu Giosan cu ajutorul bazei de date ISI Web of Science mai arată că şase rectori nu au publicat niciun articol de cercetare cotat internaţional: Mihai Pascu Coloja, rectorul Universităţii de Petrol Gaze din Ploieşti, Iohan Neuner, de la Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti, Constantin Bungău, de la Universitatea din Oradea, Vali Violeta Ciucur, de la Universitatea Maritimă din Constanţa, Aron Poanta, rector la Universitatea din Petroşani şi Ioan Bondrea, de la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu. Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, Mihnea Costoiu, apare în tabelul lui Giosan cu o singură lucrare cotată internaţional şi un indice 1, minimum-ul, al citării în alte surse ştiinţifice.

Cel mai bine la capitolul cantitate, adică număr de lucrări de cercetare publicate, stau rectorii universităţilor de medicină din ţară, cu peste 25 de texte. Pe primul loc apare academicianul Ioanel Sinescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) „Carol Davila“ , cu 96 de articole, urmat de Marius Raica, de la UMF „Victor Babeş“ din Timişoara (92), Alexandru Irimie, de la UMF „Iuliu Haţieganu“ din Cluj-Napoca (60), Doru Pamfil – Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca (31) şi Vasile Astărăstoae – UMF „Gr. T. Popa“ din Iaşi (29).

Manageri buni versus „rectori de carton“

În timp ce rectorii sunt de părere că au fost aleşi în funcţie de ce abilităţi manageriale au, părere împărtăşită de altfel şi de ministrul Costoiu, Liviu Giosan, cercetator la Woods Hole Oceanographic Institution şi profesor în programul comun cu Massachussetts Institute of Technology (MIT), arată că funcţia de rector înseamnă mult mai mult de atât. „A conduce o universitate este doar cu o treaptă mai jos de a conduce un minister, adică ceva greu, foarte greu. O universitate care se respectă şi îşi respectă studenţii nu alege şi nici nu angajează rectori de carton“, susţine Giosan.

Acesta mai spune că situaţia nu s-a schimbat foarte mult faţă de rectorii analizaţi similar în 2011, an în care Giosan a concluzionat că „niciun rector nu putea fi considerat un profesionist de talie internaţională“. Acum, „din 31 de rectori luaţi în considerare de analiză, aproape jumătate au publicat maximum cinci articole în toată viaţa lor. Dacă aşa ceva ar fi acceptabil pentru un Einstein, care cu un articol a schimbat lumea, nu este permis unor muritori de rând. E ca şi cum un ţăran şi-ar fi cules recolta odată la 10 ani şi drept răsplată ar fi ales să conducă Facultatea de Agronomie! Ba chiar în acest „distins” grup există şi rectori care nu au publicat niciodată nimic“, explică cercetătorul.

Cercetătorul este de părere că s-a ajuns la această situaţie „în primul rând din cauza unor prevederi complet aiuristice din lege, care nu cere experienţă profesională de înalt nivel pentru candidatţi la această funcţie de importanţă extremă pentru o universitate“ . Pe de altă parte, întrebat de Giosan într-o emisiune Adevărul Live dacă e nevoie şi de experienţă în cercetare, ministrul Costoiu a declarat că „evident că o experienţă în plus e în folosul oricărei persoane care conduce acest sistem“ , dar a susţinut că este mai importantă calitatea de manager, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări.

„Eu nu am avut şi nu am pretenţia că sunt un academician, ceea ce nu sunt, deci nu-mi pot permite să afirm asta. Ceea ce afirm despre mine, cu scuzele pentru modestie, e că vin dintr-o universitate în care am demonstrat că pot să fiu un bun manager, în cea mai importantă universitate tehnică din România. (...) Am demonstrat că sunt în stare să manageriez o universitate care are cea mai mare forţă ştiinţifică din România, motiv pentru care colegii au considerat că pot să o conduc nu doar ca director general, ci şi ca rector“, a explicat ministrul delegat pentru Cercetare şi Învăţământ Superior.

Alegeri conform legii

Mihai Pascu Coloja, rectorul Universităţii de Petrol Gaze din Ploieşti, cel care apare în tabelul lui Giosan cu 0 lucrări publicate, susţine că alegerile din universitate s-au făcut conform legii. „Fiecare are dreptul să aibă o opinie, dar în universităţile din România, rectorii sunt aleşi în conformitate şi cu respectarea legii. Nici un candidat cu mai multe articole publicate sau o activitate ştiinţifică bogată nu a fost împiedicat să vină la concursul de rector al UPG. Am fost doi candidaţi, iar eu am câştigat concursul în condiţiile legii“, a declarat Coloja.

„Cum nu am avut încă acces la raportul realizat de dl. Giosan, nu putem şti ce criterii a luat în considerare şi care au fost sursele de informare. Cert este că activitatea ştiinţifică a domnului prof. Univ. dr. Ing. Ioan Bondrea este de necontestat, incluzând 96 de lucrări ştiinţifice, o citare şi patru cărţi publicate, la care se adaugă şi cursurile universitare. De asemenea, există articole în curs de indexare ISI, cum ar fi cele de la conferinţa Proceedings of the The 6th Balkan Region Conference on Engineering and Business Education, The 5th International Conference on Engineering and Business Education, The 4th International Conference on Innovation and Entrepreneurship”, au declarat pentru Adevărul reprezentanţii Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu.

„Din punctul meu de vedere, cel puţin în condiţiile în care universităţile devin tot mai mult antreprenoriale, rectorul trebuie să fie mai degrabă un bun manager şi mai puţin un om de ştiinţă. Din păcate, în situaţia socială şi economică actuală, cred că asta contează cei mult, trebuie să fii capabil să menţii şcoala pe linia de plutire”, a declarat Paul Pîrşan, rector la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului (USAMVB) „Regele Mihai I al României” din Timişoara, ales în 2012 şi care apare în analiza Ad Astra cu patru articole cotate internaţional. Înainte de a deveni rector a fost decanul Facultăţii de Agronomie de la USAMVB, iar între anii 2005 şi 2009 a a avut funcţia de director executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timiş.

O ”chestiune de autoritate”

Şi Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR) şi rectorul UMF ”Gr. T. Popa” din Iaşi, susţine această idee că rectorul unei instituţii de învăţământ superior trebuie să fie în primul rând un bun manager, mergând pe un astfel de model ce funcţionează la nivel internaţional. ”Avem experienţa universităţilor antreprenoriale, pe modelul din Marea Britanie, SUA sau Australia, unde rectorul este un manager la bază, iar alegerea rectorului se face în funcţie de calităţile manageriale, iar pe perioada cât ocupă această funcţie administrativă, este scutit de orice activitate de cercetare. Cred că rectorul trebuie să fie un bun manager, însă cred de asemenea că este bine ca rector să ai totuşi o anumită autoritate în faţa colegilor de universitate, adică să ai şi o activitate de cercetare în spate, mai ales dacă vrei să impulsionezi acest domeniu şi să poţi fi un exemplu, un model”, explică Astărăstoae rolul activităţii de cercetare în CV-ul unui rector.

În ceea ce priveşte plasarea sa în partea superioară a tabelului privind activitatea de cercetare a celor care conduc universităţile de stat din sfera ştiinţelor exacte, preşedintele CMR se declară sincer ”avantajat” în raport cu ceilalţi de noutatea domeniului său de cercetare: bioetica. ”Eu sut pe un domeniu nou şi mă număr printre fondatorii bioeticii, am avut această oportunitate, pentru că este un domeniu de avânt şi sunt multe de descoperit”, susţine Astărăstoae.

Ca reacţie la declaraţiile rectorilor, Giosan a spus că îi invită pe aceştia „să aducă exemple de rectori din universităţi bune, care nu au excelat înainte de fi rectori într-o meserie universitară de bază”. „Din păcate, aşa ceva nu există, iar declaraţiile domnilor rectori sunt praf in ochi”, este de părere reprezentantul Ad Astra. 

Tabel rectori

 


Un ministru de şcoală nouă: 2. La ce sunt buni rectorii?

Pentru că de abia acum încep să i se vadă efectele, continui aici analiza reformei Funeriu pe care am început-o mai demult.

VIDEO Ministrul Mihnea Costoiu: „Vrem să reducem numărul specializărilor care nu mai au căutare pe piaţa muncii“

Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior Mihnea Costoiu a declarat marţi, la Adevărul Live, că de la anul admiterea la facultate se va face cel mai probabil doar pe baza examenului de admitere şi a mediei de la Bac şi specializările care nu mai sunt căutate nici de tineri, nici de piaţa muncii ar putea fi scoase din oferta universitară. Iar angajabilitatea absolvenţilor şi sportul vor intra pe lista criteriilor de finanţare a universităţilor.

Fostul rector Epure rămâne în arest. Complicele său Stere Tala a spus tot şi îşi aşteaptă sentinţa

Dănuţ Tiberius Epure, fostul rector al Universităţii Ovidius din Constanţa, acum inculpat pentru luare de mită, va fi judecat în continuare în stare de arest. Tribunalul Ilfov a respins luni, 19 noiembrie, cererea acestuia de a fi eliberat.

 

Sursa: Adevarul