eStire.ro

Articol actualizat la: 10 February 2018, 04:10

Proteinele sunt vitale, dar pot deveni  şi „cărăuşii“ grăsimilor rele. Cum ne ferim de ateroscleroză

Proteinele sunt vitale, dar pot deveni  şi „cărăuşii“ grăsimilor rele. Cum ne ferim de ateroscleroză

Carnea, peştele, ouăle şi laptele conţin proteine cu mare valoare biologică. Ce înseamnă acest lucru? De fapt, ce sunt proteinele şi ce rol au ele în organism?

Proteinele sunt substanţe complexe formate din aminoacizi. Aceşti aminoacizi conţin carbon, hodrogen, oxigen şi azot, acesta fiind elementul lor specific. Deşi în natură există doar 20 de aminoacizi aceştia se pot combina în fel şi chip recultatul fiind marea varietate a proteinelor. Fiecare proteină are o funcţie anume şi este constituită din mii de aminoacizi. Ordinea în care sunt aşezaţi aminoacizii în fiecare proteină este „scrisă“ în genele fiecăruia dintre noi – aşa-numitul cod genetic, potrivit „Abecedarului de nutriţie“, coordonat de prof.dr. Nicolae Hâncu, medic de diabet, nutriţie şi boli metabolice.

Organismul poate sintetiza cea mai mare aprte a celor 20 de aminoacizi însă unii trebuie aduşi prin alimentaţie pentru că nu îi putem produce. Din acest motiv se numesc aminoacizi esenţiali.

În organismul uman, proteinele au un rol foarte important. Ele participă la toate funcţiile vitale, de la creştere, dezvoltare, reproducere, imunitate, acţiunea hormonilor – o parte din hormoni este de alcătuită din proteine - şi până la digestie – fermenţii sunt şi ei proteine-, structurarea muşchilor, a oaselor, a pielii şi a sângelui.

Proteinele sunt şi sursă de energie – 1 gram furnizează 4 kilocalorii. Din aceste motive, specialiştii consideră proteinele ca fiind indispensabile vieţii.

Care sunt sursele alimentare şi care sunt sursele vegetale

Sursele de proteine alimentare sunt carnea, peştele, laptele, fasolea, mazărea, lintea, soia, seminţele – nuci, alune – ouă.

În funcţie de tipul aminoacizilor conţinuţi, proteinele au o anumită valoare biologică. Aceasta este foarte mare dacă sunt prezenţi toţi aminoacizii – aşa cum este cazul cărnii, peştelui, ouălor, laptelui.

În general, se consideră că proteinele din plante au o valoare biologică mai mică, din cauza lipsei anumitor aminoacizi. Prin combinarea mai multor alimente vegetale se reuşeşte un aport corespunzător de proteine – cereale cu leguminoase, cereale cu lactate, leguminoase cu seminţe. Între sursele vegetale cu conţinut semnifcativ de proteine sunt soia, fasolea boabe, lintea, cerealele integrale, seminţele de floarea-soarelui, migdalele, arahidele, nucile, potrivit sursei mai sus citate.

Specialiştii nutriţionişti au stabilit că necesarul de proteine pentru un adult este de 0,8 kilocalorii/kilogram corp, adică 12-15% din totalul caloriilor zilnice. Se recomandă ca jumătate din proteinele consumate să fie de origine animală şi restul vegetale.

Combinaţii alimentare cu aport corespunzător de proteine

Anumite alimente combinate pot aduce organismului un aport proteic corespunzător. Iată câteva: cereale plus lapte sau produse lactate – fulgi de cereale cu iaurt-; cereale cu zarzavaturi – orez cu morcovi -; cereale cu leguminoase – orez cu linte sau cu fasole boabe -; zarzavaturi cu leguminoase – fasole boabe cu verdeţuri.

Creşterea aportului de proteine se face de regulă prin carne şi preparate din carne, lapte şi produse lactate. Însă acestea conţin mari cantităţi de grăsimi saturate şi trans-, ceea ce va duce la îngrăşarea, creşterea colesterolului şi a trigliceridelor din sânge. Toate acestea favorizează apariţia aterosclerăzei cu consecinţele sale devastatoare: infarct miocardic, atac vascular-cerebral, insuficienţă cardiacă, arteriopatia membrelor inferioare.

 În concluzie, proteinele sunt substanţe vitale, dar este important sub ce formă le consumăm în aşa fel  încât ele să nu devină adevărate bombe calorice care se transformă în lipide şi produc aterocleroza.

 

Sursa: Adevarul