eStire.ro

Articol actualizat la: 21 November 2018, 20:30

Lucruri pe care nu le ştii despre somn

Lucruri pe care nu le ştii despre somn

Tot ceea ce se ştie despre somn este rezultatul ultimilor 25 de ani de cercetări, aşa că acest domeniu este destul de nou. Specialiştii din ziua de azi susţin că unul dintre cele mai nocive motive pentru somnul prea puţin sau chiar deloc este accesul neîntrerupt al lumii moderne la internet.

 
Ştim cu toţii deja cât de important este somnul pentru sănătatea noastră, cu beneficii asupra creierului, asupra reparării celulelor organismului şi chiar a învăţatului pentru cei mici. Mai mult, o oră în plus de somn, cum este cea „câştigată“ la trecerea orei de iarnă, a demonstrat că scade numărul accidentelor rutiere, cel puţin în Canada, spun specialiştii. 
 
Extremele somnului sunt la fel de ciudate. De exemplu, recordul pentru cea mai lungă perioadă de nesomn a fost de 18 zile, 21 de ore şi 40 de minute, în timpul unui maraton de dat în leagăn. Cel care deţine acest record a raportat halucinaţii, paranoia, vedere înceţoşată, pierderi de memorie şi lipsă de concentrare.
 
 Asemenea curiozităţi au fost adunate de Proiectul Naţional de Cercetare a Somnului din Australia. Te invităm să afli mai multe despre somn:
 
Este imposibil să îţi dai seama dacă cineva este treaz sau doarme fără o atentă supraveghere medicală. Oamenii pot aţipi şi cu ochii deschişi, fără să fie conştienţi că au adormit.

Visele, care odată se credea că apar doar în etapa REM a somnului, au loc într-o mai mică măsură şi în somnul non-REM. E posibil chiar să nu existe niciun moment al somnului nostru în care să nu visăm. Deşi visele din etapa REM sunt caracterizate de imagini bizare, visele din non-REM sunt repetitive şi urmează firul gândului conştient, lăsând prea puţin loc imaginaţiei. De exemplu, în visul non-REM te întorci obsesiv la uşa pe care o crezi deschisă, la proiectul neterminat cu o zi înainte sau chiar în locul în care ţi-ai uitat telefonul mobil.

 

Unele pastile de somn inhibă somnul REM, lucru care poate fi dăunător pe termen lung

 

Ceasul deşteptător natural care îi face pe unii oameni să se trezească la ce oră îşi propun se datorează unei „explozii“ a hormonului de stres numit „adrenocorticotropină“. Oamenii de ştiinţă spun că trezirea la ora propusă reflectă o anticipare inconştientă a stresului trezirii.

 

Pentru a adormi, trebuie să ne răcorim. Adică, temperatura corpului şi ciclul de somn-trezie al creierului sunt strâns legate. Din acest motiv, în nopţile călduroase de vară nu ne odihnim suficient. Mecanismul sistemului sanguin care transferă căldura inimii spre piele funcţionează cel mai bine între 19 şi 30 de grade Celsius. Dar, mai târziu în viaţă, zona de confort se micşorează până între 23 şi 25 de grade Celsius – acesta este unul dintre motivele pentru care bătrânii suferă de mai multe tulburări ale somnului.
 
10% din cei care sforăie suferă de apnee, o tulburare care îi face să se oprească din respirat chiar şi de 300 de ori pe noapte şi care le creşte semnificativ riscul de a suferi un atac cardiac sau cerebral.
 
Adolescenţii au nevoie de la fel de mult somn ca bebeluşii peste un an (în jur de 10 ore), iar cei peste 65 de ani au nevoie de cea mai mică perioadă de somn, în jurul a şase ore. Adultul cu vârsta cuprinsă între 25 şi 55 de ani, are nevoie de şapte-nouă ore de somn, opt ore fiind perioada optimă.
 
Cercetătorii Ministerului Apărării din Marea Britanie au reuşit să reseteze organismul soldaţilor astfel încât să reziste la perioade de 36 de ore de trezie. Nişte fibre mici optice încastrate în ochelari proiectau un cerc de lumină puternică (cu un spectru identic cu lumina răsăritului soarelui) la marginea retinei soldaţilor, păcălindu-le creierul că abia s-au trezit. Acest sistem a fost folosit pentru prima dată la piloţii americani în timpul bombardării regiunii Kosovo.
 
Nici până acum oamenii de ştiinţă nu au reuşit să explice un studiu din 1998 care a demonstrat că o lumină puternică proiectată în spatele genunchilor oamenilor poate reseta modul creierului în care percepe starea de trezie şi de somn.
 
Dezastrul ecologic „Exxon Valdez“, distrugerea navetei spaţiale „Challenger“ sau accidentul nuclear de la Cernobîl au fost atribuite erorii umane în care lipsa somnului a jucat un rol important.
 

Citeşte şi:
 
 
Poate că discuţiile despre înţelesul ascuns al viselor sunt fascinante, însă oamenii de ştiinţă consideră că semnificaţia lor este foarte importantă, şi nu din cauza simbolisticii. Visele pot oferi indicii vitale despre sănătate şi chiar pot avertiza specialiştii de boli ale căror simptome fizice se pot manifesta şi după ani de zile.
 
 
Un somn odihnitor nu este un lux, ci o necesitate pentru desfăşurarea optimă a programului zilnic. Totuşi, din ce în ce mai multe persoane au probleme cu somnul.
 
 
Copiii care nu au un program fix de somn au mai multe probleme de comportament acasă şi la şcoală, sugerează un studiu.
 
 
Numărul mediu de ore de somn a scăzut dramatic în ultimii ani, astfel că omul modern doarme aproximativ şase ore şi jumătate pe noapte, ceea ce conduce la o sumedenie de probleme de sănătate. O singură oră în plus de somn modifică activitatea a nici mai mult, nici mai puţin de 500 de gene, arată un studiu recent.
 
 
Somnul ar trebui să fie o perioadă de pace şi de relaxare. Mulţi dintre noi trecem prin toate stările obişnuite ale somnului: somnul uşor (non-REM) şi somnul adânc (REM) în care au loc şi visele. Dar atunci când graniţa dintre aceste etape se confundă, somnul poate deveni înspăimântător. De fapt, anumite tulburări de somn par mai degrabă desprinse din filmele de groază.

 

Sursa: Adevarul