eStire.ro

Articol actualizat la: 29 November 2018, 20:42

Somnul şi imaginaţia: ce idei extraordinare au pornit de la un simplu vis

Somnul şi imaginaţia: ce idei extraordinare au pornit de la un simplu vis

Inspiraţia poate apărea în cele mai neobişnuite moduri, în cele mai improbabile momente şi... în somn. Visele sunt o sursă extraordinară de înţelepciune şi s-au dovedit a fi foarte folositoare, de la rezolvarea unor probleme complicate până la reducerea stresului.

Psihoanalistul Carl Jung susţinea că visele funcţionează pe multe niveluri, de la indicaţia cărei părţi a psihicului nostru este în dezechilibru şi până la anticiparea nevoilor viitoare. Tot el credea că majoritatea viselor operează la nivel de povestire, de mituri şi de arhetipuri, ceea ce le transformă într-o sursă extraordinară de inspiraţie.
 
Unele dintre cele mai frumoase opere de artă sau melodii au fost inspirate de un vis, uneori chiar poezii întregi sau cărţi luând naştere în urma unui vis. În cazul în care cauţi un nou motiv pentru care somnul este bun pentru sănătate, „Huffington Post“ ne oferă încă un sfat, dar şi o listă cu idei extraordinare care au apărut în timpul somnului.
 
Melodia „#9 Dream“ (Visul nr. 9) a lui John Lennon
 
Cel mai faimos „visător“ al istoriei contemporane, John Lennon, a scris unul dintre cele mai vândute cântece ale sale ca urmare a unui vis. Refrenul melodiei „Dreams“ repetă o frază fără sens pe care a auzit-o în vis („Ah! Böwakawa poussé, poussé“), iar versurile se referă la cât de reale par visele: Cu atât de mult timp în urmă / Un vis? Oare a fost un vis? / Părea atât de real, îmi părea real mie...“ (So long ago / Was it in a dream, was it just a dream? / Seemed so very real, it seemed so real to me...).
 
 
Filmul „Începutul“ (Inception) regizat de Christopher Nolan
 
Regizorul Christopher Nolan s-a inspirat pentru acest film din propriile sale vise lucide. Thrillerul psihologic ne prezintă un hoţ de vise (interpretat de Leonardo DiCaprio), un spion corporatist care fură visele din mintea preşedinţilor companiilor.
 
 
„Am scris prima schiţă a scenariului în urmă cu şapte-opt ani, dar ideea este mult mai veche şi se bazează pe un vis şi pe viaţa din vis ca pe o altă realitate“, mărturisea regizorul pentru „Los Angeles Times“.
 
„Persistenţa Memoriei“ lui Salvador Dalí
 
„Într-o zi, vom recunoaşte oficial că, ceea ce denumim realitate, este o şi mai mare iluzie decât tărâmul viselor“, scria Salvador Dalí, pictorul suprarealist. El îşi denumea lucrările „vise-fotografii pictate“, şi una dintre cele mai frumoase picturi ale sale a fost inspirată de un vis. Imaginea ceasurilor care se topesc din „Persistenţa Memoriei“ ni-l prezintă pe Dalí jucându-se cu ideea de timp şi de cât de arbitrar este acest concept atunci când suntem suspendaţi într-o stare de vis. 
 
 
„Yesterday“, Beatles
 
Paul McCartney a compus melodia „Yesterday“ (Ieri), unul dintre cele mai faimoase cântece ale formaţiei Beatles, într-o noapte a anului 1964, în somn. „Locuiam într-un mic apartament şi aveam un pian chiar lângă pat. M-am trezit într-o dimineaţă cu o melodie în cap şi m-am gândit: «Hei, nu cunosc piesa asta... sau poate o cunosc?» Semăna cu muzica jazz... Aşa că m-am dus la pian şi am cântat-o. Pe urmă, îmi întrebam toţi prietenii dacă o cunosc. Mă simţeam vinovat: e o melodie frumoasă, dar n-aveam cum s-o scriu eu pentru că am visat-o“, explică Paul McCartney în Antologia formaţiei.
 
 
Poezia lui Edgar Allan Poe
 
De-a lungul vieţii sale, Edgar Allan Poe a suferit de coşmaruri şi, se spune, chiar i-au inspirat unele poezii şi nuvele. El chiar a scris câteva poeme despre fenomenul visului (cele mai cunoscute fiind „Tărâmul visului“ - Dreamland şi „Un vis în vis“ - A dream within a dream).
 
Poe chiar a scris un eseu intitulat „O părere despre vise“ (An opinion on dreams) despre cât de puternică este starea de conştienţă din vis.
 
„Visele, sau cum se mai numesc ele – viziunile, sunt un mijloc de instruire în supranatural, asta dacă avem cât de cât încredere în Biblie unde se dovedeşte acest lucru prin visul lui Iacob, prin câteva viziuni ale lui Ezechiel şi a altor profeţi, chiar şi prin Apocalipsa lui Ioan. Se pare că nu există niciun motiv pentru care acest mod de comunicare cu divinul ar trebui întrerupt în zilele noastre“, nota Edgar Allan Poe în eseul său despre caracterul realist al viselor.
 
„Capcană pentru vise“ (Dreamcatcher), Stephen King
 
Binecunoscutul scriitor Stephen King a fost accidentat de o maşină în 1999, în timp ce-şi făcea plimbarea pe un drum de ţară al statului american Maine unde locuieşte. În timp ce se recupera după accident, King a început să aibă vise foarte intense, însufleţite.
 
 
„Prima ideea a acestui roman a fost despre patru bărbaţi blocaţi într-o cabană de vânătoare din adâncul pădurii şi despre un al cincilea care vine spunând că nu se simte bine. Am visat mult timp această cabană şi pe oamenii din ea“, povesteşte specialistul horror, Stephen King.
 
„Cartea Roşie“, Carl Jung
 
Jung a fost dintotdeauna un mare susţinător al înţelepciunii interioare şi a subconştientului. El a studiat interpretarea viselor şi chiar şi-a înregistrat propriile vise. „Cartea Roşie“ este călătoria de descoperire a eului profund a lui Jung. „Cartea este o colecţie masivă a viselor lui Jung, a fanteziilor sale, a dialogurilor suprarealiste şi a desenelor psihedelice“, o descrie „NPR Books“.
 

Citeşte şi:
 
 
Cine are nevoie mai multă de somn, bărbaţii sau femeile? Sau cum pot gamerii să se vindece de coşmaruri? Curiozităţile despre somn par nelimitate. Fiecare lucru nou pe care îl aflăm despre dormit şi despre vise ne minunează şi ne face să credem că somnul este, într-adevăr, un tărâm cu foarte multe alte taine de descoperit.
 
 
Poate că discuţiile despre înţelesul ascuns al viselor sunt fascinante, însă oamenii de ştiinţă consideră că semnificaţia lor este foarte importantă, şi nu din cauza simbolisticii. Visele pot oferi indicii vitale despre sănătate şi chiar pot avertiza specialiştii de boli ale căror simptome fizice se pot manifesta şi după ani de zile.
 
 
Somnul ar trebui să fie o perioadă de pace şi de relaxare. Mulţi dintre noi trecem prin toate stările obişnuite ale somnului: somnul uşor (non-REM) şi somnul adânc (REM) în care au loc şi visele. Dar atunci când graniţa dintre aceste etape se confundă, somnul poate deveni înspăimântător. De fapt, anumite tulburări de somn par mai degrabă desprinse din filmele de groază.

 

 

 

Sursa: Adevarul