eStire.ro

Articol actualizat la: 09 December 2018, 15:56

Cele mai importante informaţii despre vaccinuri, oferite de conf. dr. Monica Luminos

Cele mai importante informaţii despre vaccinuri, oferite de conf. dr. Monica Luminos

Pentru cei care nu sunt încă decişi dacă să se imunizeze sau nu antigripal ori dacă să-şi vaccineze copiii, conf. dr. Monica Luminos oferă detalii importante despre compoziţia serurilor, despre eventualele efecte adverse şi despre legătura dintre vaccinare şi autism la copii.

„Adevărul“: Una dintre informaţiile care îi sperie cel mai mult pe părinţi este faptul că vaccinurile conţin mercur, thiomersal sau aluminiu, subtante care pot duce la autism. Mai există vaccinuri cu mercur? Care sunt acestea? Ce astfel de subsanţe conţin vaccinurile şi în ce cantităţi pot fi dăunătoare pentru organism? Au evoluat vaccinurile de-a lungul timpului cu privire la substanţele folosite pentru producerea lor?

Conf. dr. Monica Luminos: Majoritatea vaccinurilor conţin două sau trei elemente principale. Acestea sunt antigenul (viral sau bacterian), adică produsul obţinut din bacteria sau virusul respectiv sau preparatul genetic. Antigenul determină în organism formarea de anticorpi în eventualitatea expunerii la boala respectivă. A doua componentă a vaccinului este un prezervant, care se foloseşte în general în unele vaccinuri care sunt multidoză. Ce face el? Conservă vaccinul să nu se altereze. În vaccinurile unidoză nu se mai foloseşte acest prezervant, de tipul thiomersal, care este un etil mercur – prin comparaţie cu metil mercurul, care este o substanţă toxică –, un fel de alcool care împiedică infectarea conţinutului vaccinului. De asemenea, aş vrea să precizez că vaccinurile pentru sugari şi copiii mici din Programul Naţional nu conţin thiomersal, iar compoziţia vaccinurilor este reglementată conform normelor internaţionale, care sunt foarte strict. Practic, nu sunt aprobate decât vaccinurile care îndeplinesc criteriile de siguranţă impuse de autorităţi. În plus, vaccinurile conţin un stimulent imunologic. El se foloseşte pentru a ajuta organismul să producă o cantitate mai mare de anticorpi. 

Cât de reală este informaţia că vaccinurile provoacă autism?

Atunci când se autorizează punerea pe piaţă a unui vaccin, trebuie să ştiţi că sunt cel puţin 5-10 ani anterior lansării pe piaţă a vaccinului în care se fac studii – studii pe voluntari, pe persoanele cu risc. E clar că nu îndrăzneşte nimeni să pună pe piaţă o cantitate imensă de vaccinuri existând riscurile respective. Fiecare organism are o individualitate a lui din punct de vedere fizic şi reactiv şi atunci este normal ca la astfel de vaccinuri să apară nişte reacţii adverse, ele fiind clasificate, categorisite şi puse în prospectul vaccinului respectiv. Fie că vorbim de febră, induraţie la locul vaccinului, diverse alergii. Nu a existat niciun studiu care să confirme legătura dintre vaccinuri şi autism. Problema s-a ridicat acum 15 ani, făcându-se o legătură între vaccinarea rujeolică şi autism. S-a constat că exista, de fapt, o predispoziţie genetică în cazul copiilor care au dezvoltat ulterior autism. Din sute de milioane de doze, ca şi reacţii adverse la vaccinul antirujeolic, nu s-a citat niciodată declanşarea unui autism. Deci autismul are o marcă genetică, iar boala se poate declanşa într-un anume moment al vieţii. S-a constatat la toţi aceşti copii, în cazul cărora vaccinul era acuzat că ar fi provocat autism, că erau purtătorii genei care determină apariţia bolii.  

„Efecte severe apar mai ales în cazul vaccinurilor care conţin virusuri vii“

Părinţii care vin la dumneavoastră vă pun întrebări cu privire la riscurile vaccinurilor? Cam cât la sută din părinţi citesc şi sunt informaţi cu privire la baneficiile şi riscurile vaccinurilor?

Părinţii, în general, citesc prospectele, orice producător de vaccin este obligat să insereze în prospect orice efect advers care apare fără să aibă o altă cauză care ar fi putut implica această reacţie adversă, începând de la cele mai simple până la cele mai complicate precum convulsii, reacţie encefalitică. Trebuie să reţinem că suntem individualităţi, nu suntem toţi la fel şi atunci fiecare reacţionează după propriul model imunologic.

În cazul vaccinurilor din Programul Naţional, care sunt cele mai întâlnite efecte adverse?

La copii, cele mai dese efecte adverse sunt induraţia la locul injectării, eritem, adică roşeaţă, şi uneori febră tranzitorie care durează 24-48 de ore. Dar există foarte multe vaccinuri în cazul cărora preventiv se administrează un antitermic. Efecte severe apar foarte rar şi mai ales în cazul vaccinurilor care conţin virusuri vii atenuate. Adică virusul nu este omorât ca în cazul vaccinului antigripal şi altor vaccinuri care sunt produse prin inginerie genetică. Atunci poate apărea febră foarte mare şi există riscul de a apărea convulsii, extrem de rar alte reacţii. 

În alte state există un curent antivaccinare. În România care este situaţia?

Curentul antivaccinare a pornit din SUA şi s-a răspândit rapid. Dar îi rog pe toţi cei interesaţi de sănătate să judece dacă este bine intenţionat acest curent, dacă nu împinge spre evoluţia fatală a unei boli. Când te duci în SUA, dacă nu eşti vaccinat de exemplu de varicelă, rujeolă, pneumococ, meningococ etc. nu eşti acceptat nicăieri. Nici la şcoală, nici la colegiu. Nicăieri. Aceste state care au ajuns la un nivel foarte crescut de vaccinare (95%) ştiu să aprecieze şi nu te primesc în şcoli fără a fi vaccinat. Este ceva foarte contradictoriu. De ce acest curent nu este atât de răspândit şi încurajat la ei acasă?

Dar aţi observat o reticenţă în ultima vreme a părinţilor la vaccin? Care sunt motivele?

Sunt mai multe refuzuri de a-şi vaccina copiii, ştiţi de acea teorie a conspiraţiei care circulă în ultima vreme. Întotdeauna când stau de vorbă cu părinţii îi avertizez că trebuie să fie foarte atenţi la această teorie a conspiraţiei, pentru că despre cei care au lansat-o şi au pus-o pe piaţă nu poţi fi sigur că au fost bine intenţionaţi. Unii părinţi spun „Nu-mi vaccinez copilul pentru o anumită boală, îl las să facă boala şi îmi asum toate consecinţele unei evoluţii severe, inclusiv mortalitatea“. De ce credeţi că am vaccinat pentru poliomielită? Pentru că rămâneau foarte mulţi cu paralizii. De ce am vaccinat pentru botulism, tetanos, difterie? Pentru că mureau foarte mulţi cu aceste boli. Gripa este, de asemenea, o boală care apare în fiecare iarnă, dar este o boală foarte severă. Dacă noi nu am fi vaccinat împotriva acestor boli, eram şi acum în secolul al XV-lea şi s-ar fi murit pe capete de aşa ceva. Părinţii sunt cei care trebuie să judece foarte bine, să pună în balanţă riscurile unor boli care apar la copiii lor pe care nu vor să îi vaccineze. Există şi o categorie de părinţi indecişi, care vin la medic să întrebe, iar celor care sunt nehotărâţi încercăm să le explicăm care sunt avantajele vaccinării, dar hotărârea le aparţine. Pe piaţă sunt lansate foarte multe articole mai mult sau mai puţin ştiinţifice. Eu cred că părinţii tineri sunt destul de informaţi şi trebuie să înţeleagă că orice vaccin care se lansează, întotdeauna are în spate studii pe mii de cazuri.

„Dacă vaccinăm pentru o boală digestivă, trebuie să nu avem diaree“

O altă temere a părinţilor este legată de faptul că se fac teste pe copiii lor. Prin câte testări trec vaccinurile pentru a fi acceptate pe piaţă, care este procedura?

În acest moment, de exemplu, a fost schimbat un vaccin din grilă cu altul şi au apărut deja aceste suspiciuni. Sunt foarte puţine persoane care privesc în viitor şi foarte multe cele retrograde şi pesimiste în legătură cu evoluţia vaccinurilor, dar trebuie să ne gândim la siguranţa vaccinurilor, la evoluţia lor şi să le alegem pe cele care aduc ceva în plus. Cum spuneam, orice vaccin este testat uneori şi 10 ani înainte de a fi pus pe piaţă, iar testele se fac pe sute de mii de persoane.  

Este adevărat că, pentru a putea fi vaccinaţi, trebuie să fim perfect sănătoşi, să nu avem nicio infecţie?

Contraindicaţiile vaccinării se rezumă de multe ori la febră, dar există şi cazuri particulare. Dacă vaccinăm pentru o boală digestivă, trebuie să nu avem diaree, dacă vaccinăm pentru o boală respiratorie, este bine să nu fim răciţi, să nu tuşim, să nu strănutăm, nu atât pentru că am influenţa producerea de anticorpi, ci pentru că am putea masca o eventuală reacţie adversă a unui vaccin.

Din ce cauză apar aceste efecte adverse? Este adevărat că vaccinul poate provoca boala pe care vrea să o prevină? De exemplu, dacă faci vaccinul gripal, te poţi îmbolnăvi de gripă?

Depinde de compoziţia vaccinului. Când sunt virusuri vii atenuate, cum este cazul vaccinului pentru rujeolă şi rubeolă, oreion sau varicelă, atunci există riscul unei reacţii adverse mai puternice, dar nu are virulenţa pe care ar avea-o un virus natural. Dar aici mă reîntorc la capacitatea de a reacţiona a fiecărui organism în parte.

Cum lucrează în organism un vaccin?

Din momentul în care ai administrat vaccinul până în momentul când au apărut anticorpii, cel mai devreme la 7-10 zile (tipic este vaccinul antigripal: aici anticorpii apar repede, cam în 10 zile), are loc următorul process: introducem antigenul, care poate fi o porţiune dintr-o bacterie, virus sau informaţia acelei bacterii transpusă în plan genetic, antigenul este preluat de celulele din organism, este prelucrat la nivelul limfocitelor T care transmit informaţia limfocitelor B şi începe producţia de anticorpi. Preparatul din vaccin este un corp străin pe care organismul încearcă să îl respingă. Deci face anticorpi împotriva lui. La o expunere ulterioară, peste 1 an, peste 2, peste 10, organismul ştie că atunci când pătrunde această bacterie sau virus, trebuie să o neutralizeze.

„Alăptarea apără organismul de anumite boli până la vârsta de 6-8 luni“

În opinia dumneavoastră de medic de ce ar trebui să se teamă cel mai mult un părinte care îşi vaccinează copilul şi unul care nu şi-l vaccinează?

Cea mai mare temere a unui părinte care nu îşi vaccinează copilul este că îşi asumă o mare responsabilitate pentru sănătatea şi viaţa copilului său. Tuturor părinţilor le spun că medicina a ajuns la performanţe foarte mari, dar nu putem depăşi anumite limite, aşa că mai bine încercăm să prevenim anumite boli. Există boli în cazul cărora nu mai poţi interveni. Cei ce vaccinează copiii nu cred că au de ce să se teamă. Mai mult, ar trebui să aibă o satisfacţie să ştie că au făcut totul ca să îşi protejeze copiii.   

O viaţă sănătoasă, o alimentaţie bună şi alăptatarea până la o vârstă tarzie pot înlocui vaccinarea? Îi putem întări unui copil imunitatea doar prin aceste metode?

Este foarte adevărat că alimentaţia la sân este un factor foarte important de protecţie, dar tot atât de adevărat este că apără organismul de anumite boli până la vârsta de 6-8 luni. De aceea, apare vaccinarea de la 2 luni. Există dicuţii să se iniţieze vaccinarea încă de la 2-3 săptămâni, deocamdată se începe la 2 luni, astfel încât la 6 luni, când anticorpii de la mamă nu mai sunt, organismul să aibă deja anticorpi proprii. Deci alăptarea nu poate înlocui vaccinarea sub nicio formă.


Citeşte şi:

„Vaccinul gripal scade riscul de atac cerebral“, spune dr. Oana Falup Pecurariu, preşedintele Asociaţiei Pro Vaccinare

Medicul Oana Falup Pecurariu, preşedintele Asociaţiei Române Pro Imunizare, spune că vaccinându-ne antigripal nu ne protejăm doar sănătatea noastră, ci şi pe a celor din jur. Tu te vaccinezi?

De ce este necesar vaccinul antirabic imediat după o muşcătură de câine

Aproximativ 60.000 de oameni mor anual de rabie în întreaga lume, mai ales în Asia şi în Africa. Deşi numărul cazurilor din ultimii ani este mic, şi în România pericolul există, avertizează specialiştii cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Antirabie.

Viorel Alexandrescu, microbiolog: „Nimeni nu a avut curajul să spună: «Nu faceţi vaccinul gripal!»“

Doctorul Viorel Alexandrescu ne lămureşte cu privire la sezonul gripal de anul acesta şi la necesitatea vaccinării.

VIDEO Adevărul Live: De ce a scăzut atât de mult numărul românilor care se vaccinează împotriva gripei

Sezonul gripei a început, urmează să înceapă şi vaccinarea gripală gratuită, oferită de Ministerul Sănătăţii. Dar statisticile din ultimii ani au arătat o reducere dramatică a imunizării atât în rândul adulţilor, cât mai ales al copiilor. Specialiştii ne spun care sunt consecinţele.

Sursa: Adevarul