eStire.ro

Articol actualizat la: 11 December 2018, 14:13

VIDEO „În zilele noastre, majoritatea oamenilor trăiesc doar pentru a cumpăra şi a consuma“

VIDEO „În zilele noastre, majoritatea oamenilor trăiesc doar pentru a cumpăra şi a consuma“

Există o ştiinţă, numită neuromarketing, la graniţa dintre neurocercetare şi marketing pur, care a găsit în creier punctele exacte ce trebuie stimulate pentru ca noi să cumpărăm orice, de la mâncare, la haine şi jucării. Ca nişte butoane pe care scrie „Cumpără“. Prof. dr. Leon Zăgrean, cel care a înfiinţat disciplina de Neuroştiinţe în România, ne-a lămurit despre acest concept la Adevărul Live.

Un domeniu foarte tânăr mai ales în România, neuromarketingul este acea ştiinţă care nu doar citeşte gândurile consumatorilor, ci le şi manipulează astfel încât să modifice comportamente. Aşa se face, cred unii oameni de ştiinţă care contestă neuromarketingul, că ne este foarte greu să ne lăsăm de fumat, unii dintre noi sunt dependenţi de cola, de dulciuri sau de alimente ale gigantilor din industria alimentara. 

Prof. dr. Leon Zăgrean, şeful Catedrei de Fiziologie a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ şi cel care a înfiinţat disciplina de Neuroştiinţe în România, ne-a explicat în ce mod poate fi creierul nostru manipulat de toate industriile, de la cea a tutunului, până la cea media. 

Invitată prin telefon a fost Diana Vasiliu, care a profesat în publicitate şi activează astăzi în domeniul renunţării la fumat prin metoda Allen Carr. Ea ne-a explicat de ce omenirea a devenit fumătoare. 

„Scopul neuromarketingului este să obţină mecanismele prin care omul să poată fi influenţat să cumpere, să cumpere, să cumpere. Piaţa mondială în acest moment are un principiu care, din punctul meu de vedere, este oarecum în dizarmonie cu evoluţia societăţii. Principiul de bază al pieţii, declarat mai mult sau mai puţin, adus la cunoştinţa societăţii mai mult sau mai puţin este «Cumpără!». Indiferent dacă produsul respectiv îţi este util sau nu. Pe producător îl interesează numai să dai banii. Poţi să arunci apoi ce ai cumpărat“, explică prof. dr. Leon Zăgrean.

În zilele noastre, majoritatea oamenilor trăiesc pentru a cumpăra şi a consuma. Sigur că este şi aceasta o necesitate, dar nu cred că face parte din esenţa fiinţei umane, a completat neurocercetătorul. 

Cum am ajuns să credem că ţigara este un accesoriu elegant

În anii ’20, industria tutunului nu se simţea foarte bine în America. Şi atunci, au avut nevoie să angajeze pe cineva care să-i ajute pe producătorii de ţigări să-şi crească vânzările. Persoana pe care au ales-o pentru ajutor a fost nimeni altul decât cel care se ocupa cu propaganda Guvernului american la acea vreme, pe nume Edward Bernays. Vorbim deja despre instrumente de propagandă folosite în slujba unui produs. El avea nişte cunoştinţe solide de psihologie, fiind nepotul lui Freud şi discipolul lui Gustave Le Bon, autorul lucrărilor ce ţin de psihologia maselor.

Bernays a făcut promovare pentru ţigări, astfel încât ceea ce a urmat a fost un secol de spălare a creierului, până la urmă, de propagandă la modul serios şi de îndoctrinare a multor generaţii, pretutindeni în lume, cu tot felul de informaţii false prin puterea asocierilor create între ţigară şi vedete, personalităţi, acţiuni...

Vehiculul numărul 1 de promovare a fumatului a fost cinematografia americană. Din cauza cinematografiei, un Glob întreg a aflat că fumatul este cool, că fumatul este un accesoriu elegant.

Un alt element de istorie fascinant este că în anii ’20 era de neconceput ca femeile să fumeze. Ei bine, acest părinte al PR-ului la vremea aceea, Edward Bernays, a considerat că industria tutunului ar beneficia de pe urma extinderii targetului. Să nu fumeze doar bărbaţii, ci şi femeile. A transformat fumatul dintr-un gest blamat la femei, într-unul extrem de apreciat. Cum? Printr-un eveniment, o paradă de Paşte, la New York, în cadrul căreia a angajat un grup de femei care să nu facă nimic altceva decât să defileze pe stradă fumând. Micul eveniment de PR a stârnit întreaga societate, presa a luat foc. Şi, cu această ocazie, mugurii unui noi target s-au plantat. Şi uite-aşa au început femeile, întru emancipare, să fumeze cot la cot cu bărbaţii. Ţigara a devenit chiar un simbol.

Minţile noastre au învăţat că ţigării îi pot fi ataşate atât de multe valenţe, încât nu ne putem întreba de ce decenii mai târziu, de tinere femei născute din femei emancipate, consideră că au nevoie să fumeze ca să spună ceva despre ele însele.

Acest Edward Bernays a ştiut ce face cu minţile noastre, subliniază Diana Vasiliu, fostă fumătoare, terapeută Allen Carr.

„Nu mai este respectată valoarea fiinţei umane!“

Încă din primii ani de viaţă suntem instruiţi, indiferent de individualitatea noastră, să preluăm nişte modele care de cele mai multe ori sunt artificiale. În acest moment, civilizaţia în care ne aflăm a pierdut busola armoniei fiinţei umane, crede prof. dr. Leon Zăgrean. Pentru că a început să utilizeze în mod artificial tot felul de criterii false despre fiinţa umană sau despre valoarea ei şi care nu pot să ducă în final la o evoluţie perenă, armonioasă a civilizaţiei. 

„Par lucruri mari şi periculoase cele pe care le spun. Dar aşa este! Dacă nu ne trezim suficient de repede, această devalorizare a fiinţei umane va duce, în mod cert, la dezechilibre. Pentru că prin această nerespectare a valorii fiinţei umane am reuşit să alterăm foarte mult relaţiile interumane şi relaţia omului cu mediul în care trăieşte, cu natura“, avertizează specialistul. 

Societatea actuală cultivă prea puţin gândirea

Creierul uman are trei componente principale. Cea mai dezvoltată este reprezentată de aşa-zisul neocortex. În ultimul timp, a apărut şi noţiunea de neoneocortex. Clasificarea este astfel: ar fi creierul care se află în partea inferioară, la legătura dintre măduva spinării şi creier, este vorba despre trunchiul cerebral. Urmează diencefalul, care este deja mai larg şi, în final, etajul superior, care este legat de neocortex. Când spun creierul subuman mă refer la creierul care asigură funcţiile principale de existenţă: vegetativă, de coordonare a organelor interne, de mişcare şi care se face în mare parte reflex. Problemele de gândire consider că sunt specifice fiinţei umane în măsura în care fiinţa umană apelează la ele. Din păcate, se pare că societatea actuală, prin educaţia care se face, prin modul în care se manifestă, are tendinţa de a reduce această funcţie a fiinţei umane de a gândi. A început să devină poate chiar periculos a gândi. Eu consider că ar trebui să ne trezim, spune prof. dr. Leon Zăgrean.

 
 
Citeşte şi:
 
 
De multe ori, după difuzarea unei reclame la televizor, se întâmplă ca românii să cumpere produse pe care în mod obişnuit nu le-ar consuma. Explicaţia dată de specialişti este una cât se poate de simplă, dar care se află la limita legalităţii. adevarul.ro vă prezintă culisele unei industrii de miliarde care stă în spatele celui mai puternic trend din marketing: consumerismul.
 
 
Creierul uman are trei componente, spune românul care a adus domeniul Neuroştiinţe în ţară: una comună inclusiv reptilelor, una mai evoluată, instinctuală, la nivelul mamiferelor şi una specifică fiinţei umane. În ultima vreme, se exploatează cel mai mult latura instinctuală
 
 
Pentru a-şi vinde produsele, comercianţii recurg la strategii subtile, cum ar fi utilizarea anumitor mirosuri, o plasare inteligentă pe rafturi şi o muzică relaxantă, care să ne îndemne să cumpărăm.
 
 

 

Sursa: Adevarul