eStire.ro

Articol actualizat la: 04 November 2018, 14:18

Studiu: cele mai mari recompense financiare pe care pacienţii le acordă vizează zona de chirurgie

Studiu: cele mai mari recompense financiare pe care pacienţii le acordă vizează zona de chirurgie

Chirurgia generală se află pe prima poziţie atunci când vine vorba despre recompense financiare acordate de pacienţi, valoarea medie a acestora fiind de 608 lei. Pe locurile doi şi trei sunt clasate tratamentul la medicul specialist (cu 204 de lei) şi mica chirurgie (cu 194 de lei), potrivit studiului realizat de Exact Cercetare şi Consultanţă împreună cu Link Resource şi Institutul Aspen România.

Studiul a fost realizat pentru prima dată în luna februarie 2013, în timp ce cel de-al doilea val de informaţii a fost public în luna septembrie a acestui an. Cercetarea va fi realizată de acum înainte trimestrial, pentru a surprinde dinamica preferinţelor populaţiei cu privire la sistemului medical şi farmaceutic din România.

Dacă ne referim la personalul medical, asistentele sunt primele pe listele pacienţilor în ceea ce priveşte recompensarea, 40 % dintre aceştia declarând că au oferit sume de bani sau cadouri asistentelor medicale. Acestea sunt urmate de infirmieri cu 21 % şi de medicii obstetricieni şi internişti cu 20 %.

Specializările medicale care au înregistrat cele mai multe internări

În ultimele luni, 7% dintre pacienţi au avut nevoie de internare, cei mai mulţi alegând sistemul public de sănătate (87% dintre cei internaţi cel puţin o zi). Cele mai multe internări au fost făcute pe următoarele specializări medicale: chirurgie generală (13%), medicină internă (9%), obstretică-ginecologie (8%), cardiologie (7%) şi ORL (6%). 19% dintre pacienţii internaţi au fost dezamăgiţi de experienţa trăită în spitalul în care s-au internat. Rapiditatea acţiunilor personalului medical din spital şi curăţenia din saloanele i-au dezamăgit cel mai adesea pe pacienţi (28% dintre pacienţi în primul caz şi 30% în al doilea), iar modul în care s-a comunicat cu asistentele a dezamăgit aproape un sfert dintre pacienţii intervievaţi.

Românii au foarte clar în minte beneficiile pe care le caută atunci când se gândesc la alegerea unei instituţii medicale. Primele două beneficii pe care le consideră cele mai importante sunt legate de comportamentul personalului medical (amabilitate, solicitudine) şi calitatea locaţiei. Pe locul 3 ca importanţă se află caracterul explicit şi complet al recomandărilor medicale primite, iar pe locul 4 este poziţionat timpul de aşteptare total.

Medicul de familie – principala sursă de informare a românilor

Studiile anterioare desfăşurate de Exact Cercetare şi Consultanţă, în colaborare cu Link Resource şi comandat de Institutul Aspen România, au arătat că medicul de familie reprezintă principala sursă de informare a românilor atunci când se confruntă cu o problemă medicală. Cercetarea realizată în această perioadă reconfirmă medicul de familie pe primul loc (cu un procent de 48%), de data aceasta din punct de vedere al elementelor de care pacienţii ţin cont atunci când trebuie să aleagă un cabinet medical. Cu un procent similar apare şi experienţa anterioară avută cu cabinetul (44%), în timp ce pe locul al doilea se află preţul serviciilor medicale (30%) şi recomandările prietenilor apropiaţi (27%). Proximitatea pentru alegerea unei instituţii medicale este importantă pentru 28% dintre pacienţi. Internetul şi recomandările din partea rudelor (copii, părinţi, soţ/soţie) înregistrează procente asemănătoare (între 13%-16%). Pe ultimele locuri se află medicii specialişti (indiferent dacă aceştia activează în sistemul public sau privat de sănătate) şi mass-media (TV, presă scrisă), procentele fiind de maximum 5%.

Evaluarea ultimei vizite la medicul specialist aduce însă diferenţe între sistemul public şi cel privat. În sistemul public, procentul celor dezamăgiţi este mai mare decât în sistemul privat, iar această dezamăgire este creată de: timpul de aşteptare înainte de consultaţie şi durata consultaţiei – 28%, comportamentul personalului medical – 20%. În ceea ce priveşte încrederea în medicul specialist, 81% dintre pacienţi au încredere în acesta, în timp ce 75% l-ar recomanda. Pentru sistemul privat, procentele dezamăgiţilor sunt mult mai mici: tot timpul de aşteptare este pe primul loc, cu 14%, în timp ce pe locul 2 se află explicaţiile medicului privind afecţiunile de care suferă: 11%. Din punct de vedere al încrederii şi recomandării medicului specialist întâlnit în sistemul privat, procentele sunt similare cu cele din sistemul public.

Medicul specialist beneficiază de mai mare încredere în ceea ce priveşte validarea recomandărilor medicale

Deşi medicul de familie este principala sursă de informare, atunci când vine vorba de validarea recomandărilor medicale, tot medicului specialist i se alocă mai multă încredere. Dacă medicul specialist câştigă încrederea de la un procent de 82% dintre pacienţi, medicul de familie adună un procent de 72% în sistemul public. Principalii factori care au creat dezamăgire în relaţia cu medicul de familie în sistemul public sunt: timpul necesar pentru consult (timp de aşteptare înainte de consult şi durata consultului) –

22% şi explicaţiile medicului privind afecţiunile de care suferă – 15%. Spre deosebire de sistemul public, în cel privat performanţele medicului de familie sunt mai slabe, procentele celor dezamăgiţi fiind mai mari. Factorii insatisfacţiei sunt aceiaşi ca şi în sistemul public: timpul de aşteptare înainte de consult – 26% şi explicaţiile medicului privind afecţiunea de care suferă – 22%.

Dr. Oana Cuzino – personalitatea media aparţinând domeniului medical în care românii au cea mai mare încredere

Privind încrederea în personalităţile publice aparţinând domeniului medical, românii o plasează pe Dr. Oana Cuzino pe prima poziţie a topului, cu un procent de 27%. Locurile 2 şi 3 sunt ocupate de Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi şi Prof. Dr. Constantin Ionescu Târgovişte, cu un procent de 16%, respectiv 3 %. O explicaţie a plasării Oanei Cuzino pe această poziţie o reprezintă pe de-o parte expertiza sa – medic primar, doctor în medicină, iar pe de alta, oferirea constantă de sfaturi medicale: de 12 ani pe TV şi de 8 ani în presa scrisă.

Metodologie

Universul cercetării a fost reprezentat de persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 70 de ani, rezidente în mediul urban. Volumul eşantionului a fost de 1002 respondenţi, care au răspuns la chestionarul Exact Cercetare şi Consultanţă, administrat pe internet. Respondenţii au fost selectaţi aleatoriu din panelul Exact Cercetare şi Consultanţă, care conţine 20.000 de respondenţi. Culegerea datelor a fost realizată în intervalul 22-29 Octombrie 2013.

Sursa: Adevarul