eStire.ro

Articol actualizat la: 07 February 2018, 09:05

Doar 300.000 din aproximativ 6.000.000 de români care iubesc handbalul sunt şi activi. Strategia FRH. Balint: "Vrem să facem un brand foarte puternic din handbal în următorii ani"

  • Doar 300.000 din aproximativ 6.000.000 de români care iubesc handbalul sunt şi activi. Strategia FRH. Balint: "Vrem să facem un brand foarte puternic din handbal în următorii ani"
  • Doar 300.000 din aproximativ 6.000.000 de români care iubesc handbalul sunt şi activi. Strategia FRH. Balint: "Vrem să facem un brand foarte puternic din handbal în următorii ani"
  • Doar 300.000 din aproximativ 6.000.000 de români care iubesc handbalul sunt şi activi. Strategia FRH. Balint: "Vrem să facem un brand foarte puternic din handbal în următorii ani"
  • Doar 300.000 din aproximativ 6.000.000 de români care iubesc handbalul sunt şi activi. Strategia FRH. Balint: "Vrem să facem un brand foarte puternic din handbal în următorii ani"
  • Doar 300.000 din aproximativ 6.000.000 de români care iubesc handbalul sunt şi activi. Strategia FRH. Balint: "Vrem să facem un brand foarte puternic din handbal în următorii ani"
  • Doar 300.000 din aproximativ 6.000.000 de români care iubesc handbalul sunt şi activi. Strategia FRH. Balint: "Vrem să facem un brand foarte puternic din handbal în următorii ani"

În momentul în care şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte al FR de Handbal, Alexandru Dedu a propus, printre altele, şi o nouă organigramă de conducere. Departamentul de business, cu componentă de marketing, a fost una dintre noutăţile propuse de actualul şef al handbalului românesc. După aproximativ un an în fruntea FRH, Dedu a reuşit să integreze acest segment şi l-a numit de curând pe Lorand Balint în fruntea Departamentului de Marketing.

Foarte multă lume defineşte marketingul sportiv exclusiv prin comunicare, printr-o identitate vizuală mai atractivă, etc. Un lucru este cert, fără marketing o disciplină sportivă ajunge mai greu în casele oamenilor, în condiţiile în care, azi, în secolul vitezei, tentaţiile, grijile sunt de ordinul sutelor, miilor.

Handbalul este sportul de echipă din România cu cele mai bune rezultate la cel mai înalt nivel. Şi disciplina de la care sunt şi cele mai mari aşteptări, alături de gimnastică, având în vedere istoria. Totuşi, interesul pentru handbal a scăzut constant după 1990, iar publicul - marea masă -, devine receptiv doar atunci când se întâmplă cu adevărat ceva. În rest, interesează o comunitate de câteva zeci, poate sute de mii de români. Mult prea puţin raportat la populaţia ţării. Unul dintre obiectivele preşedintelui federaţiei de specialitate, Alexandru Dedu, este să readucă handbalul în cât mai multe case din România. Iar pentru acest lucru a înfiinţat şi un departament de marketing, în fruntea căruia a numit un specialist, Lorand Balint, un personaj important dintr-o agenţie foarte cunoscută pe piaţa de publicitate, Leo Burnett.

La câteva zile după ce a fost oficilizată această numire, ProSport i-a solicitat un interviu noului conducător al departamentului de marketing al FRH. Cum pot fi readuşi spectatori la handbal, se pot atrage noi surse de finanţare prin marketing, despre campanii şi servicii, puteţi citi în interviul pe care ni l-a oferit Lorand Balint.

Ce presupune marketing sportiv?
Marketingul este o şcoală de gândire. Pentru mine, mantra departamentului de marketing va fi să fim aproape de oameni, să fim aproape de public, să înţeleg cărui public mă adresez cu un eveniment, cărui public mă adresez cu o campanie de comunicare. La fel şi în cazul sponsorilor pe care vreau să-i atrag, vreau să ştiu ce nevoi au, care sunt aşteptările lor. Şi atunci e mult mai mult decât comunicarea pur şi simplu. Comunicarea este partea cea mai vizibilă, o facem, o să fie ancorată în nişte lucruri foarte puternice, dar ţinta principală este apropierea de oameni, neînţelegând prin acest lucru numai publicul din tribună sau de la televizor.

La ce te referi mai exact?
Ce e tare în handbal, conform unui studiu SNA, în jur de 27-30 la sută din populaţia României (n.r. populaţie peste 15 ani) spune că îi handbalul. Sunt oameni care se uită cu plăcere, practică sau citesc despre handbal. Astăzi avem însă 2-3 la sută din populaţia totală care vine la handbal. Asta înseamnă că avem latentă un sfert din populaţia României. Dacă îi dau handbal de calitate, dacă vin cu mesaje relevante, dacă vin cu evenimente relevante, oamenii sunt gata să se întoarcă la handbal. De aceea, misiunea FRH este să retrezească pasiunea oamenilor pentru handbal, să reînvie disciplina în sufletul românilor şi să se ridice la aşteptările lor. Oamenii nu sunt implicaţi, dar au aşteptări foarte mari. În handbal avem şapte titluri de campioni mondiali, trei la feminin, patru ori la masculin, astfel că lumea se aşteaptă să fim undeva sus. Gimnastica, handbalul trebuie să livreze. Şi atunci reînviem interesul şi trebuie să aducem şi rezultate.

Deci targetul Federaţiei Române de Handbal este crească de la 300.000 de oameni la 5.000.000 - 6.000.000 care să urmărească acest fenomen...
...care să fie de-a lungul anului implicaţi într-un fel sau altul în handbal, majoritatea în faţa televizorului. Infrastructura îmi face viaţa uneori mai uşoară, dar mi-o complică pe de altă parte.  Nu este atât de complicat să aduc 1.500 de oameni într-o sală. Pe de altă parte, dacă-i angrenez pe toţi 6 milioane, nu toţi apucă să intre.

Cât de importantă este infrastructura? Sunt foarte multe săli învechite, nu foarte confortabile, poate publicul nu mai vine la meciuri şi din aceste motive.
Este un mix de factori când vorbim despre infrastructură. Spre exemplu, am fost la Piteşti, la calificările naţionalei U21, unde sala este într-un proces de refacere, iar publicul dădea pe afară . La primul meci am ajuns mai târziu şi nu reuşeam să intru din cauza oamenilor, care se urcaseră pe coşurile de gunoi să urmărească de la înălţime. N-a contat foarte mult sala şi condiţiile. Avem însă acum Trofeul Carpaţi (n.r. 20-22 martie, Cluj) într-o sală nouă. Acolo este testul suprem. O sală nouă, mai bine de atât e greu de făcut, deci toate condiţiile.

Trofeul Carpaţi este o competiţie totuşi amicală. Reuşiţi să umpleţi o sală de 6.500 de locuri?
Este turneu amical, dar aici intervine rolul marketingului şi trebuie să reuşim să atragem oamenii. Va fi o abordare foarte targetată. Avem un public profesorii de sport din Cluj, vom avea nişte lucruri pe care le vom face pentru profesorii de sport din Cluj. Avem un public jurnaliştii din Cluj şi vom avea ceva pentru ei. Avem public fanii handbalului, oameni care sunt ancoraţi în handbal. Apoi, pregătim o campanie scoţând în faţă vedetele Suediei, Germaniei, Braziliei, României. Mai avem o campanie pentru familişti. Abordarea este tagetată pe segmente diferite cu mesaje diferite, venind în întâmpinarea publicului. O să am o campanie şi cu professionals, încerc să atrag oameni de marketing, de management către evenimentul Trofeul Carpaţi.

S-ar putea juca România - Serbia, în barajul de calificare la Mondiale, tot la Cluj?
Dacă atmosfera de la Trofeul Carpaţi este foarte frumoasă sunt şanse ca România - Serbia să se joace în Cluj. Nu este încă hotărât. Sala este foarte OK, dar nu se merge după sală, că are ecrane şi scaune comode. La România - Serbia avem nevoie de sprijinul publicului, cum reacţionează.

Se mai poate face treabă azi într-o federaţie sau un club fără marketing sportiv?
Depinde ce îţi propui. Când a fost România - Suedia în iunie 2014 (n.r. barajul de calificare la Mondiakul de seniori) pe atunci ajutam voluntar Federaţia, dar aveam strategii comune. M-am dus la autocarul Suediei să întreb cine este omul de marketing de la ei. Era Stefan Lovgren, i-am cerut o întrevedere. Foarte deschis, mi-a spus să merg a doua zi la ei la hotel, unde am fost şi am stat o oră şi jumătate de poveşti. L-am întrebat o grămadă de lucruri, mi-a povestit lucruri foarte deştepte pe care le fac ei. Printre altele, mi-a spus că 50 % din suportul financiar pe care îl au este de la autorităţi locale, Guvern, iar 50 % este vorba de privat, sponsorizări, parteneriate. Şi noi trebuie să ajungem cam la avelaşi nivel ca proporţie, nereducând însă sprijinul autorităţilor. Ori 90% din handbalul românesc depinde azi de autorităţi, iar fără marketing nu cred că reuşeşti să atragi parteneri privaţi. Poţi să continui, dovada e că n-a murit sportul românesc, există. Eu cred bătălia este mare cu publicul care are de făcut altceva în acest moment, dovada că nu prea vine la noi. Pe de altă parte, am fost şi la meciuri de handbal la care m-am plictisit în tribună, unde organizatorii nu aveau nici măcar o muzică în timpul pauzelor.

Se pot atrage şi bani cu ajutorul marketingului?
Absolut! Spre exemplu, dacă mă duc la Timişoareana, câştigăm şi noi, dar şi ei. De ce? Pentru că tradiţia merge mai departe. Ai handbal cu 7 titluri mondiale, în continuare dăm campioane mondiale la tineret, avem vicecampioane la senioare în urmă cu caţiva ani. Mergem la turneele finale să câştigăm, deci ducem tradiţia mai departe. Şi tu, Timişoareana duci tradiţia mai departe de 200 de ani. La Bergenbier! Hai, Bergenbier către handbalul românesc, prietenii ştiu de ce, este vorba despre prietenie adevărată! Uite ce de poveşti despre prietenie sunt în handbalul românesc, şi la nivel de echipă naţională, şi la nivel de amatori. Este vorba deci un discurs diferit şi pentru companii, eu vin către tine şi îţi propun un parteneriat în care te ajut să-ţi construieşti şi brandul tău. Nu vin şi mă rog, dă-mi şi mie nişte bani şi o să se întâmple ce o să se întâmple punându-ţi logoul pe tricou. Încercăm să câştigăm ambele părţi în urma acestui parteneriat.

Când va avea handbalul românesc un nou sponsor important?
Handbalul are deja doi sponsori importanţi, Niro şi BRD.

Sumele care le oferă nu sunt însă chiar aşa de mari (n.r. total de 200.000 de euro pe an)...
Sumele reflectă realitatea de azi şi ce am oferit până în acest moment. Până nu am un produs foarte puternic pe care să-l ofer, îmi este foarte greu să discut şi să atrag oameni şi bani. Dar eu cred că începem să-l avem deja, iar într-un interval de două luni handbalul va fi cu totul altfel la nivel de România. Lucrurile sunt la momentul în care începe să capete formă. Iar la România - Serbia (n.r. iunie 2015) trebuie să fim full-speed, cu echipamente de joc, mascotă, ţinută pentru spectatori, cu alte lucruri puse la punct. Şi Trofeul Carpaţi va avea o identitate vizuală foarte puternică, cu logo propriu, cu slogan care să susţină competiţia.

Depinde activitatea unui departamet de Marketing foarte mult şi de rezultate?
Este foarte greu fără rezultate. Dar depinde şi cum prezentăm lucrurile pe care le reuşim. Ne-am calificat la CE de senioare şi toată lumea a luat-o ca pe o chestie normală. Într-o campanie am punctat însă că este a 10-a calificare la CE de handbal feminin şi dintr-o dată oamenii au fost mai receptivi. Există o continuitate, o tradiţie, încă suntem sus acolo. S-au calificat băieţii la CM Under 21. Am încercat să prin faptul că am eliminat vicecampiona mondială, Croaţia, şi ne-am calificat la CM. Deja mesajul sună ca o performanţă mult mai mare decât simpla calificare. Percepţia este că handbalul trebuie să se califice, iar acest lucru nu este nicio realizare. Păi este o realizare, privim ce se întâmplă în întreg sportul românesc şi constatăm că alte echipe nu prea se mai califică.

Corect! Dar de la handbal şi de gimnastică sunt alte aşteptări.
Aşa este şi până acum trendul este bun. În ce măsură reuşim să continuăm ca performanţă la acelaşi nivel nu mai ţine neapărat de departamentul nostru. Marketingul este cea mai scurtă cale ca oamenii să-şi dea seama că îi păcăleşti. Nu pot să vin eu şi să vorbesc la superlativ pentru că spectatorul, atunci când intră în sală şi nu vede ceea ce promitem noi, te taxează imediat.

Nu există riscul ca marketingul să o ia înaintea performanţelor?
Este OK. Este important şi acest aspect pentru că putem genera efect în societate care să susţină handbalul la nivel de sport. Publicul trebuie să-l redescopere, iar atunci vom avea un efect de domino, vor veni şi tot mai mulţi copii la handbal şi nu vor mai pleca pe la 16 ani.

Cum ai caracteriza handbalul? Poţi să-l defineşti prin cinci lucruri, atribute?
Forţă, putere, agilitate. Un lucru care nu este un atribut, nu poţi să păcăleşti handbalul. Dacă ai intrat pe teren, trebuie să joci, să intri în contact cu echipa adversă. Handbalul mai înseamnî foarte multă pasiune şi mândrie. Am şi o teorie, n-am verificat-o încă, dar am să încerc să o validez cu o cercetare. Cred că oamenii atraşi de handbal sunt focusaţi pe a face lucruri. Nu orice tip este atras de handbal. Unul care încearcă să păcălească, să se dea lovit, nu are cum să-i placă handbalul, un sport în care se cere implicare totală. Odată ce ai intrat pe teren, mingea ajunge la tine şi va trebui să ajungi la poartă pentru că altfel eşti taxat imediat cu joc pasiv.

"Sută la sută marketingul nu va avea niciun rol în alegerea antrenorului naţionalei feminine"

Care sunt obiectivele pe termen mediu şi lung?
Avem multe fronturi deeschise. Vrem să construim un brand foarte puternic la Federaţia Române de Handbal, corporate, partenerii să simtă că e vorba de o echipă profesionistă, de viziune clară, de nişte oameni care pot să facă nişte lucruri şi care fac lucruri. Săptămâna viitoare o să avem şi un nou logo, construit pe două elemente clare: cele şapte titluri mondiale şi Handbal egal România. Este un logo curat, transmite profesionalism, o să se regăsească în tot ceea ce vom face.

În zilele următoare va fi anunţat, probabil, şi un nou selecţioner al naţionalei feminine. Din punct de vedere al marketingului, depinde cine va fi numit antrenor, contează CV-ul?
Din discuţiile care se vor purta, cu siguranţă se va atinge în fazele preliminare importanţa relansării handbalului în România, cu marketing, fără marketing. Noi trebuie să reînsufleţim handbalul şi să-l relansăm în România, iar naţionala feminină joacă un rol de stindard. Este cel mai important factor care poate să atragă publicul, iar cu selecţionerul mă aştept să colaborăm pe zona aceasta. Cel mai important lucru în privinţa antrenorului este deschiderea, flexibilitatea şi dorinţa de apropiere către public. Ce este sigur sută la sută, marketingul nu va avea niciun rol, niciun criteriu de selecţie a antrenorului. Apoi trebuie să se mai ţină cont de un aspect, oricine ar fi numit antrenor poate să fie "WOW", cel mai tare din lume, asta nu înseamnă că s-a relansat handbalul românesc. Din procentul de 30% al populaţiei, latentă şi activă, probabil că 25% n-ar şti cine este antrenorul, chiar dacă ar fi cel mai tare şi cea mai potrivită alegere. Publicul nu mai este la curent cu jucătorii români de handbal, cu numele antrenorilor sau câştigători de Liga Campionilor. Doar 3-5% din oameni sunt la curent cu tot ce se întâmplă în handbal, bine ancoraţi, ei vor şi judeca şi vor avea anumite păreri, dar pentru restul e mult mai puţin important numele, ci rezultate, cum vei interacţiona.

Când estimezi că se va ajunge de la 2-3% la un procent de 10% interes al populaţiei României pentru handbal?
Ne-ar fi mult mai uşor dacă handbalul s-ar transmite pe un post naţional. Deocamdată, un segment important din populaţie nu vede handbal. Nu am un orizont în timp şi nici nu mi-am stabilit aşa ceva pentru că nu a mai făcut-o nimeni până acum. Apoi, noi nu cheltuim banii federaţiei, ci ne autofinanţăm. Mi-ar fi foarte uşor să lucrez dacă aş cheltui bani, dar trebuie să fac totul fără bani. Acţiunile sunt SMART!

Ştiaţi că avem o pagină de Facebook dedicată handbalului?

Sursa: Prosport