eStire.ro

Articol actualizat la: 14 December 2018, 10:25

Cum funcţionează „incubatoarele“ de jocuri video din Bucureşti

Cum funcţionează „incubatoarele“ de jocuri video din Bucureşti

Am vrut să aflăm cum este să lucrezi la studiourile care realizează jocuri ce pasionează milioane de oameni. Ubisoft şi Mavenhut sunt diferite, dar au ceva în comun: succesul.

„Weekend Adevărul“ a vizitat sediile a două studiouri şi a vorbit cu tinerii care îşi câştigă existenţa din dezvoltarea jocurilor video. Am păşit pragul Mavenhut, o companie fondată de trei români care produce jocuri pentru reţeaua socială Facebook, dar şi cel al Ubisoft, una dintre cele mai renumite companii din industrie şi care are peste o mie de angajaţi numai în România.

Ubisoft România, o altfel de corporaţie

La sediul studioului Ubisoft am ajuns într-o zi de joi, spre orele prânzului. Peste o mie de angajaţi ai companiei îşi au birourile într-o clădire de pe Bulevardul Expoziţiei din Bucureşti. Acolo sunt mai multe companii din domeniu, inclusiv Gameloft. Două uşi de sticlă de un metru înălţime se deschid şi păşeşti pe un culoar ai cărui pereţi sunt plini de fotografii. Pozele sunt făcute de angajaţi, în cadrul unei competiţii interne.

La etajul 4 al clădirii îi găsesc pe programatori. Pe pereţi sunt atârnate postere cu jocurile Assassin’s Creed şi Dance, Dance Revolution. În mijlocul sălii stă Altair – personajul din primul joc al seriei Assassin’s Creed – cu o căciuliţă de Moş Crăciun pe cap. Atmosfera este degajată. Lumea râde, oamenii se întind peste birouri, dar nu lipseşte nici ticăitul frenetic al tastelor. Altfel, cum am mai vorbi de una dintre cele mai de succes firme din gaming?

Mai puţină libertate, mai multă viaţă personală

Aici o întâlnesc pe Roxana Tudor, programator-şef în cadrul Ubisoft. Are trei ani de când lucrează în companie şi înainte a mai lucrat la o sumedenie de studiouri. La început a muncit la Funlabs, un studio independent din România. „E mai multă organizare în studiourile mari. Ritmul de muncă e un pic mai lejer, pentru că un studio mai mic trebuie să scoată produsele mult mai rapid pe piaţă ca să supravieţuiască. E un pic mai bine pentru viaţa personală“, spune ea. Programul începe între orele 9 şi 10. La începutul unui proiect se ocupă mai mult de programare, însă spre sfârşit mai mult stă pe capul membrilor echipei ei. Coordonează o echipă de 10 programatori. Spre deosebire de Mavenhut, unde se ţine o singură şedinţă, la Ubisoft se ţin câteva pe zi.

Care este contribuţia unui programator la un titlu de succes? „La un joc indie (trad. – independent), partea pe care o faci tu e mult mai importantă şi se vede imediat. Dar într-un studio mai mare poţi face lucruri mult mai complexe. Îmi place atmosfera de aici, dar nu zic că nu m-aş întoarce niciodată într-un studio mai mic. Depinde foarte mult de oameni, de proiect şi de tehnologia pe care lucrezi“, explică Roxana.

Dan Huşman este absolvent al Facultăţii de Automatizări şi Calculatoare şi, de patru ani, lucrează ca game tester (n.r – persoanele care verifică erorile din jocuri) în cadrul Ubisoft. Acest post atrage foarte mulţi studenţi, fiindcă le permite să joace cele mai noi jocuri înainte ca ele să apară pe piaţă, însă este mai mult de lucru decât au mulţi impresia. „Toată lumea crede că testarea jocurilor este o joacă. Numai în primele zile este aşa. Este un serviciu şi trebuie să mă comport ca atare. Trebuie să mă conformez, să fac anumite teste“, a explicat Dan.

Este satisfăcător să ştii că ai lucrat la ceva mare înainte să ajungă pe piaţă.

Dan Huşman

El trebuie să stea să analizeze fiecare detaliu al unui joc – de la animaţii la inteligenţă artificială – pentru a asigura că nu există probleme în momentul lansării. „Este satisfăcător să ştii că ai lucrat la ceva mare înainte să ajungă pe piaţă.“ Cunoştinţele de programare nu sunt necesare pentru un game tester, dar îi sunt utile pentru a înţelege ce se întâmplă în spatele erorilor şi să le depistezi mai rapid.

Lucian Istrate este designerul care se ocupă de grafica jocurilor. Sub mâneca tricoului se observa capătul unui tatuaj. „E foarte frumos la acest job pentru că fiecare zi e diferită. Într-o zi completezi documente, în altă zi eşti plecat la Paris“, explică el.

A intrat în acest domeniu în urmă cu 7 ani. El a lucrat la titluri precum Silent Hunter 5, The Adventures of  Tintin şi Ghost Recon: Future Soldier. De ce are nevoie un game designer pentru a reuşi în această industrie? De logică, de puterea de a accepta ideile altora şi de cunoştinţe vaste în materie de jocuri video, „o biblie interioară privind jocurile“.

Pe lângă asta, un game designer trebuie „să-şi dea seama că va greşi“ şi trebuie să realizeze că „nu este Dumnezeul absolut al jocului, ci doar una dintre puterile decizionale“.

Sală, masaj şi asigurare medicală

Angajaţii Ubisoft au numeroase beneficii. Munca într-o companie multinaţională vine cu acces gratuit la o sală de forţă dotată cu fel de fel de aparate şi coordonată de instructor de fitness, dans, kickboxing şi TRX (program de antrenament şi al forţelor Navy Seal). Pe lângă asta, când munca devine covârşitoare, angajaţii pot juca ping-pong sau biliard într-o încăpere special amenajată. Din primăvară până în toamnă, compania pune la dispoziţie biciclete, iar doritorii le pot lua acasă sau prin parc, la plimbare. La un moment dat, s-au organizat şi curse în parcare, iar iarna sunt bătăi cu zăpadă şi plimbări cu ATV-ul. De asemenea, toată lumea beneficiază de asigurare medicală gratuită la clinici private.

Masa se poate lua la cantina companiei, însă angajaţii trebuie să-şi plătească singuri consumaţia. Iar cei care nu s-au relaxat suficient la ping-pong pot opta pentru un masaj, plătit pe jumătate de companie.

„Coliba vitejilor“ din Dristor

Sediul Mavenhut (trad. maven = curajos, hut = colibă) l-am găsit pe străduţa Papiu Ilarian, din zona Dristor. În spatele unui gard de beton, după o uşă metalică, într-un imobil galben, construit recent, îşi desfăşoară activitatea una dintre cele mai de succes companii tinere din România.

Birourile sunt aşezate în trei rânduri şi pe toţi pereţii se află citate motivaţionale care aparţin unor antreprenori renumiţi. „Nu este gata până nu este livrat“, spune Steve Jobs. „Întotdeauna să livrezi mai mult decât se aşteaptă lumea“, îl completează Larry Page. Pe birouri sunt măşti care îi reprezintă pe eroii din serialul „The Avengers“ şi într-un dulăpior de la intrare sunt expuse victoriile companiei de până acum: diplome şi medalii de la diverse competiţii.

Lumea este îmbrăcată lejer şi majoritatea îşi controlează conturile de Facebook. Pe un perete este un televizor mare care afişează constant informaţii despre jocul Solitaire Arena, dezvoltat la Mavenhut şi care a fost un succes fulminant. Pe fundal se aude muzică de la Radio Guerilla.

Până la 10.30 vin toţi angajaţii şi începe şedinţa. Toată lumea se adună în faţa unui perete şi se dă drumul la proiector. Rând pe rând, toţi fac câte un pas în faţă şi spun ce sarcini au reuşit să îndeplinească şi ce îşi propun să realizeze în această zi de muncă. Atmosfera este serioasă şi nimeni nu schiţează un zâmbet. Munca e muncă, distracţia e distracţie.

Indie înseamnă libertate

În fiecare zi trebuie să lansăm ceva nou: fie că e o funcţie nouă, fie că e o rezolvare pentru o problemă. Lansarea trebuie să se facă până în ora 13.30, fiindcă după aceea este o creştere a numărului de utilizatori şi nu vrem să provocăm neplăceri.

Radu Vasile

Radu Vasile este programator. Înainte de a se alătura echipei Mavenhut, a mai lucrat la ERepublik, un alt studio românesc de succes. La începutul zilei, Radu îşi completează lista de sarcini, după care începe să programeze. „În fiecare zi trebuie să lansăm ceva nou: fie că e o funcţie nouă, fie că e o rezolvare pentru o problemă. Lansarea trebuie să se facă până în ora 13.30, fiindcă după aceea este o creştere a numărului de utilizatori şi nu vrem să provocăm neplăceri“, explică el. Programul este de la 10.00 la 19.00, cu o oră pauză de masă. După ce termină de programat funcţia ce trebuie să fie implementată în ziua respectivă, Radu se apucă de sarcinile pentru următoarea zi.

„Într-un studio mai mic poţi vorbi cu toată lumea, e ca o familie. Într-un studio mai mare trebuie să te bagi într-o bisericuţă şi se pot naşte certuri între bisericuţe. Există şi avantaje. De exemplu, un team building cu 150 de oameni nu se compară cu un team building cu 12 oameni. Totuşi, nu simt nevoia să lucrez într-o companie mai mare. Mi se pare că totul acolo este mult prea bazat pe decizii, pe şedinţe, nu ai niciun punct de vedere, niciun cuvânt de spus. Eşti «just a cogg in a machine» (trad. – o rotiţă din mecanism)“.

Libertatea pe care i-o oferă studioul independent este lucrul pe care îl preţuieşte cel mai mult. „Îţi dezvolţi un simţ de răspundere şi poţi avansa mult mai uşor, pentru că poţi să faci lucruri pe care altfel nu le-ai putea face. E mai uşor să ai o dezvoltare de sine mai rapidă şi mai bună dacă ai acest tip de libertate. Poţi să intri să vezi videoclipuri de Java Script sau tutoriale. La companiile mai mari poţi face asta numai în pauzele de masă sau nici chiar atunci, pentru că există posibilitatea ca accesul la internet să fie limitat“, explică el.

Cum se schimbă un joc

Alex Coicea este designerul Mavenhut. Grafica unui joc precum Solitaire Arena se schimbă surprinzător de mult. De un an, de când Alex este angajat al companiei, designul jocului s-a schimbat aproape în totalitate. „Este dificil, pentru că nu am foarte mult timp pentru detalii. Eu lucrez înaintea programatorilor. Eu fac ceva azi şi ei implementează mâine“, explică el.

Trebuie să lucreze rapid şi precis, pentru că dacă nu a făcut o treabă bună, oricum va trebui implementată şi acest lucru dăunează jocului. Cel mai mult îi place de Sărbători, deoarece jocul îşi schimbă designul. „Trebuie să creezi o imagine care îi dă o anumită senzaţie utilizatorului“. Pentru Alex, acesta este primul loc de muncă şi a învăţat design din pasiune.

Radu Rovin ocupă funcţia de producer (coordonator de programatori şi designeri, care analizează cifrele şi concurenţa). El este responsabil pentru noile caracteristici introduse în joc. „Gândirea analitică este cea mai importantă. Problemele tu le defineşti. Trebuie să-ţi dai seama dacă utilizatorilor nu le place o anumită chestie sau să îţi dai seama cum să îi faci să stea cât mai mult în joc. Trebuie să defineşti problemele şi să le găseşti rezolvări“, explică Radu.

Înainte să vină la Mavenhut, el a lucrat o vară la ERepublik. Nu i-ar plăcea neapărat să lucreze într-un studio mai mare. „Îmi place că am o anumită responsabilitate. Pot să mă trezesc într-o dimineaţă şi să zic că vreau să schimb jocul aproape în totalitate“, a mai spus Radu.

Haide să discutăm! Ne poţi vizita şi pe pagina de Facebook „Tech Adevărul“.

Află mai multe despre jocurile video:

Spionii, infiltraţi şi în lumea orcilor. Ce caută agenţii NSA în World of Warcraft

Gran Turismo 6 este lansat în România, dar vine exclusiv pe Sony PlayStation

Recordul stabilit de GTA V e istorie, noul joc Call of Duty l-a doborât în prima zi

Sursa: Adevarul