eStire.ro

Articol actualizat la: 02 November 2018, 18:56

IESF 2013: cum a ajuns Tunisia să trimită o fată la campionat şi câte ore pe zi se antrenează echipa Coreei de Sud

IESF 2013: cum a ajuns Tunisia să trimită o fată la campionat şi câte ore pe zi se antrenează echipa Coreei de Sud

A doua zi de la Campionatul Mondial de Sporturi Electronice a lăsat România fără nicio echipă în joc. Deşi ne aşteptam să trecem mai departe la League of Legends, am picat din grupe. Ultima prezenţă românească a fost în sferturile de finală ale competiţiie feminine de Starcraft 2.

Lume multă, activităţi puţine

Campionatul Mondial de Gaming se remarcă printr-o anumită tristeţe faţă de DreamHack, organizat tot la Bucureşit şi tot la sala Polivalentă. Sunt mai puţine standuri la care spectatorii să facă lucruri, sunt mai puţine activităţi şi opţiuni, iar atenţia e concentrată asupra arenelor de jocuri.

Dacă la DreamHack erau strânşi foarte mulţi jucători la standurile celelalte, acum oferta este mai restrânsă. Standul de tir cu arcul şi standul cu imprimare 3D sunt cele mai populare. În rest, se vinde pizza şi nachos, se joacă Starcraft 2, unde România a fost eliminată în sferturi, se joacă AVA, unde România a pierdut în grupe şi Tekken Tag Tournament 2, unde Ellie Surdu a fost eliminată în prima fază.

Deşi faţă de vineri în sală sunt aproape 500 de oameni, poate chiar mai mulţi, atmosfera e mai liniştită decât la DreamHack şi prin lipsa activităţilor conexe. E linişte şi la lounge-ul jucătorilor. Nu e un eveniment dezamăgitor, dar nu are anvergura la care mă aşteptam.

Cei mai buni din lume

Cea mai bună echipă de League of Legends este cea a Coreei de Sud. Sunt mult peste ceilalţi şi totuşi nu văd lucrul ăsta ca pe un avantaj. I-am abordat în lounge-ul jucătorilor şi mi-au spus că doi dintre jucători sunt la liceu, doi la facultate. Frumuseţea gamingului este că nu ţine cont de vârstă.

Pentru a ajunge la aceasta performanţă, sud-coreenii se antrenează 10 ore pe zi. Sau pe noapte. Când îi întreb dacă au timp să se mai antreneze şi să se mai ducă şi la şcoală, îmi zic în cor că nu dorm.

Sud-coreenii au dezvoltat o tactică foarte agresivă pentru campionat, ceea ce le-a permis să ajungă în semifinale cu lejeritate, învingând pe toată lumea.

Jucătoare venită din Tunisia

Hajer Kheder concurează la Tekken Tag Tournament 2, pe scena secundă a evenimentului. Este cea mai simplă probă feminină, dar este una istorică pentru tânăra de 24 de ani din Tunisia. De ce? E prima concurentă care a venit la o competiţie internaţională de aşa manieră.

Hajer nu locuieşte în Tunisia, ci la Budapesta, unde este software developer. Aşa că i-a fost uşor să se deplaseze şi la Bucureşti pentru această competiţie unde a reuşit să se califice în sferturile de finală.

Cum e gamingul în Tunisia? Extrem de dezvoltat aparent. Asociaţia Gamerilor Tunisieni a fost înfiinţată în 2012, dar potrivit statisticilor interne există peste 500.000 de jucători în ţară, indiferent de platformă sau de titlul jucat. Hajer declară că ascensiunea jocurilor în Tunisia a început după anii 2000, odată cu dezvoltarea tehnologică şi înmulţirea sălilor de jocuri. “Eu când aveam 8 ani mă duceam în săli de jocuri, pe PlayStation 1. Toată lumea făcea asta”.

Speranţele tunisienilor e să vină mai mulţi la campionat, nu doar Hajer, care spune că echipa lor de League of Legends este foarte bună. Hajer speră să se dezvolte şi gamingul feminin în ţara ei. La competiţia de Tekken Tag Tournament ea a avut doar două adversare, deşi ştie că multe dintre prietenele ei joacă, dar nu au avut curajul să se înscrie. În plus, speră să găsească mai bine sponsorizări, pentru că nu toată lumea îşi permite calculatoare performante. 

Cupa Liceelor la League of Legends

La ora 12.00 încep să se adune liceenii. Nu pentru că s-au trezit mai târziu, ci pentru că urmează să participe la Cupa Liceelor la League of Legends. Silviu Stroie, şeful Ligii Profesioniste a Gamerilor din România declara la Adevărul Live că fenomenul League of Legends este uriaş în şcolile din România, iar această competiţie a venit tocmai din urma cerinţei tinerilor.

Ei se adună, unul câte unul în faţa intrării de la Sala Polivalentă, fumează ţigări, se gândesc la strategii şi analizează meciurile transmise de pe scena principală. Nu toţi vor să devină gameri profesionişti, dar cum nici sud-coreenii nu cred că sunt profesionişti, liceenii mai au timp. E un paradox. Foarte mulţi jucători intervievaţi spun că nu sunt profesionişti şi că nu ar vrea să facă asta mereu. Chiar şi campionii. Rămâne întrebarea filosofică - ce e un profesionist?

Un tânăr de la Colegiul Naţional Ion Creangă spune că a jucat toată vara jocul pentru a atinge un nivel mai bun. E în clasa a 11-a şi e puţin trist că în această perioadă trebuie să se antreneze după şcoală cu ai săi colegi pentru a rezista la rigorilorile unui asemenea campionat. 

Sursa: Adevarul